Silviu Cărpinișianu

Facebook
Twitter
LinkedIn

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian Blaga”.

Născut la Răhău (sat al Sebeșului), dar stabilit la Sebeș din anul 1907, Silviu Cărpinișianu a avut, încă din copilărie, o iubire autentică pentru limba română. Dovadă o face eliminarea sa din Liceul Maghiar din Sibiu, în 1913, când se afla în clasa a VI-a, pe motiv că redactase, împreună cu colegul lui Andrei Oțetea (viitorul academician), revista „Izvorul”, al cărei rol era de a cultiva și răspândi limba românească în rândul elevilor. Reputația de „agitator” a fost, însă, dizolvată rapid, fiind primit cu brațele deschise la Liceul Ortodox „Andrei Șaguna” din Brașov, pe care l-a absolvit în 1915. S-a întors, apoi, la Sibiu, unde a terminat seminarul teologic, după care a urmat studiile universitare la Budapesta și Cluj, finalizate în 1920 cu licența de profesor de limba românească și latinească. Cu mare înflăcărare, a participat apoi la Marea Unire din 1918, urmând ca, începând cu anul 1920, să pășească pe drumul profesoratului. Timp de cinci decenii, a predat în școlile Sebeșului și a pregătit generații întregi de elevi, dar activitatea i-a fost întreruptă timp de 2 ani (1952-1954), suferind o scurtă condamnare la închisoare (fără sentință și alte explicații), probabil pe motivul politic al apartenenței, în tinerețe, la partidul țărănist al lui Iuliu Maniu.

Cariera sa a însemnat, pe lângă munca de profesor, câteva episoade de directorat la Școala Medie (1920-1945), transformată apoi în gimnaziu român de stat, și la liceul din Sebeș (1945-1948), fiind primul director al acestuia. Dragostea pentru catedră și încrederea în generațiile tinere erau atât de bine înrădăcinate, în Silviu Cărpinișianu, încât el a făcut totul pentru ca gimnaziul să existe, în ciuda vitregiilor. Dovadă e audiența solicitată la Nicolae Iorga, ministru al culturii în 1931, prin care Cărpinișianu obținea, de la marele istoric, garanția că un asemenea pericol nu va paște niciodată gimnaziul din Sebeș. De asemenea, Cărpinișianu a condus Cercul Regional Studențesc din Sebeș, considerată una dintre cele mai bune organizații din Ardeal, și a prezidat despărțământul Astra, Casina intelectualilor români și Reuniunea Andreiana, for al meseriașilor și comercianților din Sebeș. Cât despre activitatea publicistică a lui Silviu Cărpinișianu – fiindcă nu a scăpat din vedere să se afirme și pe această linie – menționăm articole notabile pe teme de religie, limbă și istorie.

Despre Silviu Cărpinișianu nu s-a scris mult, așa cum despre destinele care își duc misiunea cuminte și sistematic, corect și uman, fără agitație sau conflicte colorate, nu se prea scrie. Dar am scris noi, aici, cu nădejdea că nume de oameni mari, patrioți, iubitori de limbă, precum Silviu Cărpinișianu, se vor mai naște încă.

citește și ...

Pregătitul lânii

 Odată cu luna iunie, când căldura devine tot mai mare, oile se tund, lâna se spală, se usucă, după care se duce la dărăcit, la scărmănat, fiind astfel pregătită pentru tors. După ce se toarce, se vopseşte şi se foloseşte la ţesut. Cânepa cere, în prelucrarea ei, mai multe operaţiuni

Vezi Articol

Mühlbach. Cetatea unui oraș săsesc

Șapte burguri, adică Siebenbürgen. Este numele săsesc al Transilvaniei, iar unul dintre cele șapte este orașul Sebeș (Mühlbach, pe săsește), aflat la poalele Munților Șureanu. Alături de Bistrița (Bistritz), Brașov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaș (Mediasch), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighișoara (Schässburg), Sebeșul e reprezentativ atât pentru ceea ce este Transilvania, cât

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol
Scroll to Top