Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Facebook
Twitter
LinkedIn

Biserica Evanghelică Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul gotic târziu, de unde şi structura de biserică-sală. De jur-împrejur, un zid gros o apără şi te lasă s-o descoperi cu adevărat abia după ce treci de poartă, în curtea cu iarbă. Acolo, saşii și românii se strângeau „la joc” și la proiecții de film în aer liber, pe zidul bisericii, cu ocazia celebrelor caravane cinematografice de altădată.

Aspectul bisericii te va surprinde atât prin reduitul de piatră care îmbracă partea de sus a corului, cât și prin contraforturi şi console, ceea ce denotă, din nou, funcţia de apărare a acestui edificiu. Poţi vedea până şi lăcaşurile de tragere şi gurile de păcură… De toate acestea era mare nevoie în anii tulburi ai secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, când primejdia invaziilor tătăreşti şi turceşti îi obligau pe localnici să-şi adăpostească aici bunurile.

În curte se află două turnuri de apărare, dintre care unul a fost transformat în şcoală, în 1762. Tot acolo găseşti şi vechile clopote săseşti, care încă bat în podul de lemn al fortificaţiei. Un singur monument mai seamănă cu cel din Boz şi, nu întâmplător, e tot o „biserică a saşilor”, însă din Cloașterf, judeţul Mureş.

Acces din Sebeș înspre biserica evanghelică din Boz: din DN 1, între Sebeș și Sibiu, intri pe drumul județean 106 I, treci prin Cunța iar la prima intersecție faci dreapta pe drumul județean 141 D, până vei ajunge în Boz. Iar pentru a vizita biserica evanghelică, caută casa cu numărul 15, de la intrarea în sat, dinspre Cunţa. Acolo locuieşte familia Reiner, ce deţine cheile de la poarta bisericii.

citește și ...

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol

Perla verde: Iezerul Șureanu

În Maramureș, e biserica Săpânța-Peri. Pe Transfăgărăşan, e lacul Bâlea. La București, e Ateneul. Toată lumea a auzit de ele, sunt obligatorii în agenda fiecărui turist și sunt motivul pentru care zonele în care se află au devenit celebre în țara noastră, din punct de vedere turistic. Mergând pe această

Vezi Articol

Fum de lumânare: Oașa

Dacă tot sunteți în Sebeș și v-ați bucurat, deja, de ambianța săsească a ulițelor sale medievale și a clădirilor-monument care dau greutate centrului istoric, poate n-ar fi rău să vă continuați călătoria, urcând pe Transalpina, în Munții Șureanu. Acolo se află un loc care merită cunoscut în detaliu: mănăstirea Oașa,

Vezi Articol

Martinuzzi. Ruine de legendă

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel

Vezi Articol

Carl Filtsch

„Dumnezeule, ce copil! Nici un om nu m-a înțeles așa de bine ca acest copil, este cel mai deosebit din toți cei pe care i-am întâlnit”. Sunt cuvintele lui Chopin, despre micul pianist și compozitor Carl Filtsch (1830-1845), născut în Sebeș. Carl avea, pe atunci, 13 ani, iar Chopin reacționa

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol
Scroll to Top