Silviu Cărpinișianu

Facebook
Twitter
LinkedIn

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian Blaga”.

Născut la Răhău (sat al Sebeșului), dar stabilit la Sebeș din anul 1907, Silviu Cărpinișianu a avut, încă din copilărie, o iubire autentică pentru limba română. Dovadă o face eliminarea sa din Liceul Maghiar din Sibiu, în 1913, când se afla în clasa a VI-a, pe motiv că redactase, împreună cu colegul lui Andrei Oțetea (viitorul academician), revista „Izvorul”, al cărei rol era de a cultiva și răspândi limba românească în rândul elevilor. Reputația de „agitator” a fost, însă, dizolvată rapid, fiind primit cu brațele deschise la Liceul Ortodox „Andrei Șaguna” din Brașov, pe care l-a absolvit în 1915. S-a întors, apoi, la Sibiu, unde a terminat seminarul teologic, după care a urmat studiile universitare la Budapesta și Cluj, finalizate în 1920 cu licența de profesor de limba românească și latinească. Cu mare înflăcărare, a participat apoi la Marea Unire din 1918, urmând ca, începând cu anul 1920, să pășească pe drumul profesoratului. Timp de cinci decenii, a predat în școlile Sebeșului și a pregătit generații întregi de elevi, dar activitatea i-a fost întreruptă timp de 2 ani (1952-1954), suferind o scurtă condamnare la închisoare (fără sentință și alte explicații), probabil pe motivul politic al apartenenței, în tinerețe, la partidul țărănist al lui Iuliu Maniu.

Cariera sa a însemnat, pe lângă munca de profesor, câteva episoade de directorat la Școala Medie (1920-1945), transformată apoi în gimnaziu român de stat, și la liceul din Sebeș (1945-1948), fiind primul director al acestuia. Dragostea pentru catedră și încrederea în generațiile tinere erau atât de bine înrădăcinate, în Silviu Cărpinișianu, încât el a făcut totul pentru ca gimnaziul să existe, în ciuda vitregiilor. Dovadă e audiența solicitată la Nicolae Iorga, ministru al culturii în 1931, prin care Cărpinișianu obținea, de la marele istoric, garanția că un asemenea pericol nu va paște niciodată gimnaziul din Sebeș. De asemenea, Cărpinișianu a condus Cercul Regional Studențesc din Sebeș, considerată una dintre cele mai bune organizații din Ardeal, și a prezidat despărțământul Astra, Casina intelectualilor români și Reuniunea Andreiana, for al meseriașilor și comercianților din Sebeș. Cât despre activitatea publicistică a lui Silviu Cărpinișianu – fiindcă nu a scăpat din vedere să se afirme și pe această linie – menționăm articole notabile pe teme de religie, limbă și istorie.

Despre Silviu Cărpinișianu nu s-a scris mult, așa cum despre destinele care își duc misiunea cuminte și sistematic, corect și uman, fără agitație sau conflicte colorate, nu se prea scrie. Dar am scris noi, aici, cu nădejdea că nume de oameni mari, patrioți, iubitori de limbă, precum Silviu Cărpinișianu, se vor mai naște încă.

citește și ...

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Câlnic. Muzeul cu străzi

Drumul care duce la Câlnic și care, odată ce părăsește șoseaua dintre Sebeș și Sibiu, intră într-o zonă de câmpie și deal, e cel mai simplu mod de a înțelege ținutul săsesc: molcom, nespectaculos, echilibrat, previzibil, odihnitor, ușor de abordat. E descrierea pe care un sat precum Câlnicul o merită

Vezi Articol

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol
Scroll to Top