Silviu Cărpinișianu

Facebook
Twitter
LinkedIn

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian Blaga”.

Născut la Răhău (sat al Sebeșului), dar stabilit la Sebeș din anul 1907, Silviu Cărpinișianu a avut, încă din copilărie, o iubire autentică pentru limba română. Dovadă o face eliminarea sa din Liceul Maghiar din Sibiu, în 1913, când se afla în clasa a VI-a, pe motiv că redactase, împreună cu colegul lui Andrei Oțetea (viitorul academician), revista „Izvorul”, al cărei rol era de a cultiva și răspândi limba românească în rândul elevilor. Reputația de „agitator” a fost, însă, dizolvată rapid, fiind primit cu brațele deschise la Liceul Ortodox „Andrei Șaguna” din Brașov, pe care l-a absolvit în 1915. S-a întors, apoi, la Sibiu, unde a terminat seminarul teologic, după care a urmat studiile universitare la Budapesta și Cluj, finalizate în 1920 cu licența de profesor de limba românească și latinească. Cu mare înflăcărare, a participat apoi la Marea Unire din 1918, urmând ca, începând cu anul 1920, să pășească pe drumul profesoratului. Timp de cinci decenii, a predat în școlile Sebeșului și a pregătit generații întregi de elevi, dar activitatea i-a fost întreruptă timp de 2 ani (1952-1954), suferind o scurtă condamnare la închisoare (fără sentință și alte explicații), probabil pe motivul politic al apartenenței, în tinerețe, la partidul țărănist al lui Iuliu Maniu.

Cariera sa a însemnat, pe lângă munca de profesor, câteva episoade de directorat la Școala Medie (1920-1945), transformată apoi în gimnaziu român de stat, și la liceul din Sebeș (1945-1948), fiind primul director al acestuia. Dragostea pentru catedră și încrederea în generațiile tinere erau atât de bine înrădăcinate, în Silviu Cărpinișianu, încât el a făcut totul pentru ca gimnaziul să existe, în ciuda vitregiilor. Dovadă e audiența solicitată la Nicolae Iorga, ministru al culturii în 1931, prin care Cărpinișianu obținea, de la marele istoric, garanția că un asemenea pericol nu va paște niciodată gimnaziul din Sebeș. De asemenea, Cărpinișianu a condus Cercul Regional Studențesc din Sebeș, considerată una dintre cele mai bune organizații din Ardeal, și a prezidat despărțământul Astra, Casina intelectualilor români și Reuniunea Andreiana, for al meseriașilor și comercianților din Sebeș. Cât despre activitatea publicistică a lui Silviu Cărpinișianu – fiindcă nu a scăpat din vedere să se afirme și pe această linie – menționăm articole notabile pe teme de religie, limbă și istorie.

Despre Silviu Cărpinișianu nu s-a scris mult, așa cum despre destinele care își duc misiunea cuminte și sistematic, corect și uman, fără agitație sau conflicte colorate, nu se prea scrie. Dar am scris noi, aici, cu nădejdea că nume de oameni mari, patrioți, iubitori de limbă, precum Silviu Cărpinișianu, se vor mai naște încă.

citește și ...

Câlnic. Muzeul cu străzi

Drumul care duce la Câlnic și care, odată ce părăsește șoseaua dintre Sebeș și Sibiu, intră într-o zonă de câmpie și deal, e cel mai simplu mod de a înțelege ținutul săsesc: molcom, nespectaculos, echilibrat, previzibil, odihnitor, ușor de abordat. E descrierea pe care un sat precum Câlnicul o merită

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

În sus, pe Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș:

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Transilvania. Urme săsești

„Cetăţeni loiali ai acestei Ţări, care este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura şi tradiţiile şi înţelegem să ne îndeplinim cu hotărâre şi în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem faţă de această Ţară. Ne vom sacrifica chiar şi viaţa”, declara, în 6 ianuarie 1940, Otto Broneske, reprezentantul sașilor

Vezi Articol

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară.

Vezi Articol
Scroll to Top