Hermann Meuselbach

Facebook
Twitter
LinkedIn

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care sunt expuse permanent tablourile lui Hermann Meuselbach (1858-1924), alături de cele ale lui Sava Henția și Karl Brandsch – ajunge la inima celui care le privește, ține de atingeri sufletești. De intimitate. De taină între artist și privitor.

Peisajele urbane, din Sebeșul de secol XIX, precum și cele naturale, din împrejurimi, vă vor face să țineți minte imaginile descrise în tablourile pictorului Meuselbach. Abordarea descriptivă a priveliștii – tributară atât tehnicii fotografice a naturalismului, cât și romantismului care, la final de secol XIX, își topea ultimele zvâcniri în impresionism – e secretul prin care pădurea, ulița sau lacul se vor atinge intim de privirea voastră. Nu sunt remarbabile din punct de vedere tehnic, au limitările și naivitățile unui stil captiv în idilic, dar vă vor plăcea și sunt deosebit de frumos accesibile. Și nici foarte multe lucrări nu sunt expuse, în odăile săsești ale muzeului, însă cele care sunt vi se vor lipi de suflet, veți vedea.

Născut în Eischleben (Germania), în 28 ianuarie 1858, pictorul Hermann Meuselbach încheie cu succes cursurile Școlii de Artă din Weimer, după care, la 23 de ani (în 1881), ia calea Transilvaniei, stabilindu-se definitiv la Sebeș. Aici va preda desenul artistic, în cadrul Gimnaziului Evanghelic și al Școlii de Fete; va picta în special în timpul său liber, mai ales după pensionare, preferate fiind subiectele citadine din Sebeș și natura. În 12 noiembrie 1924, în același oraș de lângă Râpa Roșie, în care venise la 23 de ani, Meuselbach moare. Rămân, în urma sa, 26 de lucrări, printre care Biserica Evanghelică, Poarta veche a cetăţii, Turnul octogonal, Parcul cu arini, Râpa roşie, Plutaş pe Valea Sebeşului, Moară, Canton de munte.

citește și ...

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Martinuzzi. Ruine de legendă

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Fum de lumânare: Oașa

Dacă tot sunteți în Sebeș și v-ați bucurat, deja, de ambianța săsească a ulițelor sale medievale și a clădirilor-monument care dau greutate centrului istoric, poate n-ar fi rău să vă continuați călătoria, urcând pe Transalpina, în Munții Șureanu. Acolo se află un loc care merită cunoscut în detaliu: mănăstirea Oașa,

Vezi Articol
Scroll to Top