Hermann Meuselbach

Facebook
Twitter
LinkedIn

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care sunt expuse permanent tablourile lui Hermann Meuselbach (1858-1924), alături de cele ale lui Sava Henția și Karl Brandsch – ajunge la inima celui care le privește, ține de atingeri sufletești. De intimitate. De taină între artist și privitor.

Peisajele urbane, din Sebeșul de secol XIX, precum și cele naturale, din împrejurimi, vă vor face să țineți minte imaginile descrise în tablourile pictorului Meuselbach. Abordarea descriptivă a priveliștii – tributară atât tehnicii fotografice a naturalismului, cât și romantismului care, la final de secol XIX, își topea ultimele zvâcniri în impresionism – e secretul prin care pădurea, ulița sau lacul se vor atinge intim de privirea voastră. Nu sunt remarbabile din punct de vedere tehnic, au limitările și naivitățile unui stil captiv în idilic, dar vă vor plăcea și sunt deosebit de frumos accesibile. Și nici foarte multe lucrări nu sunt expuse, în odăile săsești ale muzeului, însă cele care sunt vi se vor lipi de suflet, veți vedea.

Născut în Eischleben (Germania), în 28 ianuarie 1858, pictorul Hermann Meuselbach încheie cu succes cursurile Școlii de Artă din Weimer, după care, la 23 de ani (în 1881), ia calea Transilvaniei, stabilindu-se definitiv la Sebeș. Aici va preda desenul artistic, în cadrul Gimnaziului Evanghelic și al Școlii de Fete; va picta în special în timpul său liber, mai ales după pensionare, preferate fiind subiectele citadine din Sebeș și natura. În 12 noiembrie 1924, în același oraș de lângă Râpa Roșie, în care venise la 23 de ani, Meuselbach moare. Rămân, în urma sa, 26 de lucrări, printre care Biserica Evanghelică, Poarta veche a cetăţii, Turnul octogonal, Parcul cu arini, Râpa roşie, Plutaş pe Valea Sebeşului, Moară, Canton de munte.

citește și ...

Viktor și Ida Cloos

Fotografiile de altădată. Imaginile vechi. Cărțile poștale pe care le țineau în mâini oameni de acum un secol. Oricât am fi de obosiți, de stresați, de lipsiți de chef, un lucru totuși se întâmplă, în clipa în care privim o poză veche. Ceva se activează în noi. Iar tot ce

Vezi Articol

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol
Scroll to Top