Hermann Meuselbach

Facebook
Twitter
LinkedIn

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care sunt expuse permanent tablourile lui Hermann Meuselbach (1858-1924), alături de cele ale lui Sava Henția și Karl Brandsch – ajunge la inima celui care le privește, ține de atingeri sufletești. De intimitate. De taină între artist și privitor.

Peisajele urbane, din Sebeșul de secol XIX, precum și cele naturale, din împrejurimi, vă vor face să țineți minte imaginile descrise în tablourile pictorului Meuselbach. Abordarea descriptivă a priveliștii – tributară atât tehnicii fotografice a naturalismului, cât și romantismului care, la final de secol XIX, își topea ultimele zvâcniri în impresionism – e secretul prin care pădurea, ulița sau lacul se vor atinge intim de privirea voastră. Nu sunt remarbabile din punct de vedere tehnic, au limitările și naivitățile unui stil captiv în idilic, dar vă vor plăcea și sunt deosebit de frumos accesibile. Și nici foarte multe lucrări nu sunt expuse, în odăile săsești ale muzeului, însă cele care sunt vi se vor lipi de suflet, veți vedea.

Născut în Eischleben (Germania), în 28 ianuarie 1858, pictorul Hermann Meuselbach încheie cu succes cursurile Școlii de Artă din Weimer, după care, la 23 de ani (în 1881), ia calea Transilvaniei, stabilindu-se definitiv la Sebeș. Aici va preda desenul artistic, în cadrul Gimnaziului Evanghelic și al Școlii de Fete; va picta în special în timpul său liber, mai ales după pensionare, preferate fiind subiectele citadine din Sebeș și natura. În 12 noiembrie 1924, în același oraș de lângă Râpa Roșie, în care venise la 23 de ani, Meuselbach moare. Rămân, în urma sa, 26 de lucrări, printre care Biserica Evanghelică, Poarta veche a cetăţii, Turnul octogonal, Parcul cu arini, Râpa roşie, Plutaş pe Valea Sebeşului, Moară, Canton de munte.

citește și ...

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară.

Vezi Articol

Fum de lumânare: Oașa

Dacă tot sunteți în Sebeș și v-ați bucurat, deja, de ambianța săsească a ulițelor sale medievale și a clădirilor-monument care dau greutate centrului istoric, poate n-ar fi rău să vă continuați călătoria, urcând pe Transalpina, în Munții Șureanu. Acolo se află un loc care merită cunoscut în detaliu: mănăstirea Oașa,

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol
Scroll to Top