Doi vecini: Șureanu și Pătru

Facebook
Twitter
LinkedIn

Vârful Șureanu și Vârful lui Pătru

Dacă e vreme bună și umblați mai mult în bocanci decât în adidași, e clar: vă place muntele mai mult decât bulevardul și vă petreceți mai mult timp pe poteci decât pe trotuar. Iată, mai jos, două vârfuri montane, ambele din Munții Șureanu. Aflați unul lângă altul, ca doi vecini, munții de mai jos sunt perfecți pentru o drumeție de weekend.

E imposibil să nu fi auzit de ei. Vorbim despre Șureanu și Pătru, care nu sunt doar cei mai înalți din județul Alba, dar oferă cele mai bune prilejuri de fotografie wild-life din sudul Ardealului. În plus, montaniarzii cu picioare bune și inimi suficient de tari pentru a nu leșina din cauza răului de înălțime vor aprecia paradisul acestor două masive, recunoscute pentru punctele de belvedere. Efortul de urcare pe ambele vârfuri e răsplătit din plin cu privelişti unice, în Carpaţi.

Vârful Şureanu, 2.059 m altitudine. Dacă veți privi de la poale, adică de pe malul Iezerului Șureanu, urcarea pe vârful Șureanu vi se va părea o joacă. Muntele, însă, „îşi arată colţii” de cum vă veți porni din loc, căci o bună bucată de drum o veți parcurge ghemuit, prin culoarul de jnepeni care îngustează cărarea. Veți duce o luptă corp la corp cu acele înţepătoare şi crengile jnepenilor. Dar e şi palpitant, pentru că de fiecare dată când vă opriți pentru popas, veți vedea priveliștile din vale. Dacă, însă, doriți o variantă de urcare mai simplă (dar mai lungă), puteți încerca traseul marcat, ce pleacă din dreptul cabanei Şureanu. Odată ce ajungeți pe platoul alpin, cărările se înmulţesc prin tufele de afine, amestecate cu jnepeni şi bolovani. Practic, puteți alege oricare dintre poteci – tot sus vă vor duce. Urcarea se face la pas, cale de o oră, pe o înclinație considerabilă. Grijă mare, totodată, la prăpastia din dreapta, care se cască la câţiva paşi de potecă (aviz persoanelor cu rău de înălţime). Cât despre vârful Șureanu, aflat la cota 2.059, e o răsplată binemeritată. Se vede Cindrelul, Parângul, Retezatul. E punctul din care vă aflați la două ore de mers pe jos până la vârful lui Pătru.

Acces din Sebeș înspre vârful Șureanu: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: din șoseaua Transalpina (DN 67 C), faci dreapta pe DJ 704, pe lângă lacul Oașa. Ții drumul înainte pe lângă mănăstirea Oașa, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului şi Domeniul Schiabil Șureanu. De la pârtii, faci dreapta pe drumul forestier care urcă la cabana Şureanu. În total, 100 km distanţă de Alba Iulia.

Vârful lui Pătru, 2.130 m altitudine. Vârful lui Pătru, spre deosebire de Șureanu, e înșelător. De oriunde îl veți privi, pare o culme domoală, fără stânci şi prăpăstii, pe care, teoretic, e lejer să urci. Ei bine, nu chiar. Versanţii Pătrului sunt imense păşuni alpine, vârful muntelui numărând nu mai puţin de 2.130 m altitudine (cel mai înalt punct din judeţul Alba). Dar merită din plin. Dacă e senin, de la troiţa din vârf veți obține cele mai alese peisaje din judeţul Alba, ca nişte lucrări în miniatură: mănăstirea Oașa, ca o jucărie lucitoare; lacul Oaşa, ca un petec albastru; Tabăra Sportivă din Luncile Prigoanei, ca o grămăjoară de culori… Toate se leagă între ele, ca un arhipelag de splendori. De văzut sunt şi rămăşiţele unui castru roman, păstrate acolo din antichitate.

Acces din Sebeș înspre vârful lui Pătru: Alba Iulia – Sebeș (DN 1) – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: la poalele vârfului Pătru ajungi pe acelaşi drum care duce spre Şureanu, doar că trebuie să faci stânga, de la baza pârtiilor de schi, pe drumul forestier ce merge până pe şaua dintre cele două vârfuri.


citește și ...

La pas, prin Sebeș

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru,

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol

Ridurile roșii: Râpa Roșie

Sebeșul, ca burg săsesc aflat în zonă de deal-munte, are multe de oferit. Ulițe medievale, monumente istorice, arhitectură săsească. Dincolo, însă, de granițele orașului, se află un spațiu natural care atrage toate privirile și care se vede încă de pe autostradă. Se numește Râpa Roșie și e un loc pe

Vezi Articol

Lângă soare. Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme,

Vezi Articol

Pregătitul lânii

 Odată cu luna iunie, când căldura devine tot mai mare, oile se tund, lâna se spală, se usucă, după care se duce la dărăcit, la scărmănat, fiind astfel pregătită pentru tors. După ce se toarce, se vopseşte şi se foloseşte la ţesut. Cânepa cere, în prelucrarea ei, mai multe operaţiuni

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Martinuzzi. Ruine de legendă

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel

Vezi Articol
Scroll to Top