Doi vecini: Șureanu și Pătru

Facebook
Twitter
LinkedIn

Vârful Șureanu și Vârful lui Pătru

Dacă e vreme bună și umblați mai mult în bocanci decât în adidași, e clar: vă place muntele mai mult decât bulevardul și vă petreceți mai mult timp pe poteci decât pe trotuar. Iată, mai jos, două vârfuri montane, ambele din Munții Șureanu. Aflați unul lângă altul, ca doi vecini, munții de mai jos sunt perfecți pentru o drumeție de weekend.

E imposibil să nu fi auzit de ei. Vorbim despre Șureanu și Pătru, care nu sunt doar cei mai înalți din județul Alba, dar oferă cele mai bune prilejuri de fotografie wild-life din sudul Ardealului. În plus, montaniarzii cu picioare bune și inimi suficient de tari pentru a nu leșina din cauza răului de înălțime vor aprecia paradisul acestor două masive, recunoscute pentru punctele de belvedere. Efortul de urcare pe ambele vârfuri e răsplătit din plin cu privelişti unice, în Carpaţi.

Vârful Şureanu, 2.059 m altitudine. Dacă veți privi de la poale, adică de pe malul Iezerului Șureanu, urcarea pe vârful Șureanu vi se va părea o joacă. Muntele, însă, „îşi arată colţii” de cum vă veți porni din loc, căci o bună bucată de drum o veți parcurge ghemuit, prin culoarul de jnepeni care îngustează cărarea. Veți duce o luptă corp la corp cu acele înţepătoare şi crengile jnepenilor. Dar e şi palpitant, pentru că de fiecare dată când vă opriți pentru popas, veți vedea priveliștile din vale. Dacă, însă, doriți o variantă de urcare mai simplă (dar mai lungă), puteți încerca traseul marcat, ce pleacă din dreptul cabanei Şureanu. Odată ce ajungeți pe platoul alpin, cărările se înmulţesc prin tufele de afine, amestecate cu jnepeni şi bolovani. Practic, puteți alege oricare dintre poteci – tot sus vă vor duce. Urcarea se face la pas, cale de o oră, pe o înclinație considerabilă. Grijă mare, totodată, la prăpastia din dreapta, care se cască la câţiva paşi de potecă (aviz persoanelor cu rău de înălţime). Cât despre vârful Șureanu, aflat la cota 2.059, e o răsplată binemeritată. Se vede Cindrelul, Parângul, Retezatul. E punctul din care vă aflați la două ore de mers pe jos până la vârful lui Pătru.

Acces din Sebeș înspre vârful Șureanu: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: din șoseaua Transalpina (DN 67 C), faci dreapta pe DJ 704, pe lângă lacul Oașa. Ții drumul înainte pe lângă mănăstirea Oașa, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului şi Domeniul Schiabil Șureanu. De la pârtii, faci dreapta pe drumul forestier care urcă la cabana Şureanu. În total, 100 km distanţă de Alba Iulia.

Vârful lui Pătru, 2.130 m altitudine. Vârful lui Pătru, spre deosebire de Șureanu, e înșelător. De oriunde îl veți privi, pare o culme domoală, fără stânci şi prăpăstii, pe care, teoretic, e lejer să urci. Ei bine, nu chiar. Versanţii Pătrului sunt imense păşuni alpine, vârful muntelui numărând nu mai puţin de 2.130 m altitudine (cel mai înalt punct din judeţul Alba). Dar merită din plin. Dacă e senin, de la troiţa din vârf veți obține cele mai alese peisaje din judeţul Alba, ca nişte lucrări în miniatură: mănăstirea Oașa, ca o jucărie lucitoare; lacul Oaşa, ca un petec albastru; Tabăra Sportivă din Luncile Prigoanei, ca o grămăjoară de culori… Toate se leagă între ele, ca un arhipelag de splendori. De văzut sunt şi rămăşiţele unui castru roman, păstrate acolo din antichitate.

Acces din Sebeș înspre vârful lui Pătru: Alba Iulia – Sebeș (DN 1) – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: la poalele vârfului Pătru ajungi pe acelaşi drum care duce spre Şureanu, doar că trebuie să faci stânga, de la baza pârtiilor de schi, pe drumul forestier ce merge până pe şaua dintre cele două vârfuri.


citește și ...

Poiana Inimii

E, într-adevăr, o poiană și e, într-adevăr, ca o inimă. Decupată nu de om, ci de Dumnezeu, din vremuri imemoriale. N-aveți cum să n-o vedeți, fiindcă e tocmai pe versantul opus, cum urcați spre Piatra Craivii. Și n-aveți cum să n-o țineți minte, pentru că pare a fi locul perfect

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară.

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Lucian Blaga

Sebeșul există, în documente, de opt secole. Din 1245, istoria acestui burg apare în cărți și memorii. Dar felul în care Sebeșul există, începând cu Lucian Blaga, născut aici, în Lancrămul Sebeșului, ne face să credem că doar un nume mare, precum al lui Blaga, ar putea da unui loc

Vezi Articol
Scroll to Top