Doi vecini: Șureanu și Pătru

Facebook
Twitter
LinkedIn

Vârful Șureanu și Vârful lui Pătru

Dacă e vreme bună și umblați mai mult în bocanci decât în adidași, e clar: vă place muntele mai mult decât bulevardul și vă petreceți mai mult timp pe poteci decât pe trotuar. Iată, mai jos, două vârfuri montane, ambele din Munții Șureanu. Aflați unul lângă altul, ca doi vecini, munții de mai jos sunt perfecți pentru o drumeție de weekend.

E imposibil să nu fi auzit de ei. Vorbim despre Șureanu și Pătru, care nu sunt doar cei mai înalți din județul Alba, dar oferă cele mai bune prilejuri de fotografie wild-life din sudul Ardealului. În plus, montaniarzii cu picioare bune și inimi suficient de tari pentru a nu leșina din cauza răului de înălțime vor aprecia paradisul acestor două masive, recunoscute pentru punctele de belvedere. Efortul de urcare pe ambele vârfuri e răsplătit din plin cu privelişti unice, în Carpaţi.

Vârful Şureanu, 2.059 m altitudine. Dacă veți privi de la poale, adică de pe malul Iezerului Șureanu, urcarea pe vârful Șureanu vi se va părea o joacă. Muntele, însă, „îşi arată colţii” de cum vă veți porni din loc, căci o bună bucată de drum o veți parcurge ghemuit, prin culoarul de jnepeni care îngustează cărarea. Veți duce o luptă corp la corp cu acele înţepătoare şi crengile jnepenilor. Dar e şi palpitant, pentru că de fiecare dată când vă opriți pentru popas, veți vedea priveliștile din vale. Dacă, însă, doriți o variantă de urcare mai simplă (dar mai lungă), puteți încerca traseul marcat, ce pleacă din dreptul cabanei Şureanu. Odată ce ajungeți pe platoul alpin, cărările se înmulţesc prin tufele de afine, amestecate cu jnepeni şi bolovani. Practic, puteți alege oricare dintre poteci – tot sus vă vor duce. Urcarea se face la pas, cale de o oră, pe o înclinație considerabilă. Grijă mare, totodată, la prăpastia din dreapta, care se cască la câţiva paşi de potecă (aviz persoanelor cu rău de înălţime). Cât despre vârful Șureanu, aflat la cota 2.059, e o răsplată binemeritată. Se vede Cindrelul, Parângul, Retezatul. E punctul din care vă aflați la două ore de mers pe jos până la vârful lui Pătru.

Acces din Sebeș înspre vârful Șureanu: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: din șoseaua Transalpina (DN 67 C), faci dreapta pe DJ 704, pe lângă lacul Oașa. Ții drumul înainte pe lângă mănăstirea Oașa, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului şi Domeniul Schiabil Șureanu. De la pârtii, faci dreapta pe drumul forestier care urcă la cabana Şureanu. În total, 100 km distanţă de Alba Iulia.

Vârful lui Pătru, 2.130 m altitudine. Vârful lui Pătru, spre deosebire de Șureanu, e înșelător. De oriunde îl veți privi, pare o culme domoală, fără stânci şi prăpăstii, pe care, teoretic, e lejer să urci. Ei bine, nu chiar. Versanţii Pătrului sunt imense păşuni alpine, vârful muntelui numărând nu mai puţin de 2.130 m altitudine (cel mai înalt punct din judeţul Alba). Dar merită din plin. Dacă e senin, de la troiţa din vârf veți obține cele mai alese peisaje din judeţul Alba, ca nişte lucrări în miniatură: mănăstirea Oașa, ca o jucărie lucitoare; lacul Oaşa, ca un petec albastru; Tabăra Sportivă din Luncile Prigoanei, ca o grămăjoară de culori… Toate se leagă între ele, ca un arhipelag de splendori. De văzut sunt şi rămăşiţele unui castru roman, păstrate acolo din antichitate.

Acces din Sebeș înspre vârful lui Pătru: Alba Iulia – Sebeș (DN 1) – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C) – mănăstirea Oașa (DJ 704) – zona Luncile Prigoanei – zona Poarta Raiului – cabana Șureanu. Distanță totală Alba Iulia – cabana Șureanu: 100 km.

Descrierea accesului: la poalele vârfului Pătru ajungi pe acelaşi drum care duce spre Şureanu, doar că trebuie să faci stânga, de la baza pârtiilor de schi, pe drumul forestier ce merge până pe şaua dintre cele două vârfuri.


citește și ...

Viktor și Ida Cloos

Fotografiile de altădată. Imaginile vechi. Cărțile poștale pe care le țineau în mâini oameni de acum un secol. Oricât am fi de obosiți, de stresați, de lipsiți de chef, un lucru totuși se întâmplă, în clipa în care privim o poză veche. Ceva se activează în noi. Iar tot ce

Vezi Articol

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Ruine fotografiabile, la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol
Scroll to Top