Ruine fotografiabile, la Săsciori

Facebook
Twitter
LinkedIn

Cetatea Medievală de la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la capătul pământului. Și e cu atât mai bizar statutul cetății, cu cât a fost abandonată încă din secolul al XVI-lea de către stăpânii ei, la doar două sute de ani după ce o construiseră, nu înainte de a o distruge, pentru a nu putea fi utilizată de către invadatori. Se întâmpla aceasta întrucât fortificația, situată pe un vârf de deal înalt, nu mai prezenta interes pentru comunitatea săsească din acel ținut, care prefera ca apărare zonele joase. Totodată, se presupune că postul de pază de la Săsciori a fost mutat în apropiere, la Loman, fiind concretizat printr-o construcție de lemn, ale cărei urme au dispărut.

Iată de ce, distrusă și părăsită de peste cinci secole, cetatea de la Săsciori este, astăzi, un loc în totalitate pustiu, care cel mai bine s-ar încadra în fotografii abstracte. I se pot, totuși, descifra proporțiile de odinioară, și anume forma ovală, zidurile groase și joase, precum și două turnuri. Din toate se mai păstrează fragmente, bucăți de scări și de portaluri, șanțuri și valuri de pământ. Cert este că, în pofida aspectului coșmaresc, dealul cetății e un bun punct de belvedere înspre Munții Șureanu, care, prin aceste cetăți, asigurau linia de apărare din sudul Transilvaniei.

citește și ...

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Sebeșul este exact cum e privit. De fapt, dacă exagerăm puțin exprimarea, putem spune că sunt mai multe Sebeșuri într-unul. Pe de o parte, e Sebeșul rural, Sebeșul calm. Privit de departe, pare învăluit într-o ceață de poveste. Mai ales toamna și iarna. O ceață roz-albastră, ca un duh, care

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol
Scroll to Top