Sava Henția
N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la fel cum pentru muzică, pe Carl Filtsch. Pentru industrie, pe Dorin Pavel. Pentru etnografie, pe Franz Binder. Teatru, Radu Stanca. Sculptură, Doina Lie. Folclor, Felician Fărcașiu.
Iată cum, în pictură, îl avem pe Sava Henția (1848-1904). De departe, e numele care cântărește cel mai greu, când punem în discuție arta plastică. Născut în Sebeșel, sat aflat la 9 km de Sebeș, Sava Henția s-a remarcat ca pictor realist, grafician, muralist, desenator, colorist și ilustrator de carte. Al optulea fiu, din cei 14 ai preotului Ilie Hintza, Sava a început școala primară în sat, a continuat gimnaziul la Sebeș, s-a înscris apoi la Școala de Arte Frumoase din București (profesori i-a avut pe Gheorghe Tăttărescu şi Theodor Aman), după care a devenit student la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, în urma obținerii unei burse, prilej cu care s-a perfecționat sub oblăduirea celebrului Alexandre Cabanel.
Sava Henția a contribuit la arta documentară. A fost „pictor de front” în Războiul de Independență (1877-1878), fiind trimis – alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea și Carol Popp de Szathmari – de către Marele Cartier General al Armatei Române, la recomandarea generalului Carol Davila, pentru a face o cronică vizuală a luptelor. A pictat scene de bătălie, dar și secvențe de răgaz, de pe frontul din Bulgaria. Lucrările i-au fost medaliate pentru valoarea lor documentar-istorică, iar marea lor parte au fost achiziţionate pentru colecţia regală (Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă lagărul din Calafat). Pe altele, le veți găsi în colecția Muzeului „Ioan Raica” din Sebeș, alături de peisaje și natură moartă. La terminarea războiului, Sava Henția îşi reia activitatea de profesor, dar şi de pictor, decorator de interioare şi ilustrator de cărţi. Totodată, Sava Henția a fost portretist, maestru al genului (peste 500 de portrete), muralist (Casa Vernescu, iconostasele bisericilor din Răhău și Vințu de Jos, etc.), precum și pictor al scenelor urbane, sociale, pitorești, depășind pictura convențională prin finețea penelului. Cum era de așteptat, muzeul din Sebeș deține o colecție importantă de tablouri semnate de Sava Henția – 44 în total, fiind reprezentative pentru activitatea sa între 1871 și 1902.
Vă invităm să le descoperiți frumusețea.
„Ajuns să-și rotunjească viziunea, compunând în ulei pe pânze destul de reduse ca dimensiune scenele istorice la care asistă, pictorul echilibrează compozițional totul. (…) Ne oferă deosebit de coerent, și ca viziune, și ca stil, câteva din cele mai importante și mai autentice opere reflectând realitatea războiului, din câte cunoaște pictura românească.” (Ion Frunzetti, Arta românească în secolul al XIX-lea)
