Pianu de Jos, tărâm săsesc

Facebook
Twitter
LinkedIn

Biserica Evanghelică Pianu de Jos

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă va cuceri cu aerul său aşezat, cu porţi înalte şi duble (una pentru car, alta pentru om…), cu ferestre mari şi trotuare largi de uliţă săsească. Adică e atât de frumos, pe vechea stradă Cloşca, încât veți simţi că trebuie să descoperiți un monument, ceva, o operă de artă care să înnobileze totul.

Aşa se şi face că pe la mijlocul uliţei vă veți pomeni la porţile celui mai frumos aşezământ, din câte sunt în sat. E biserica evanghelică, „a saşilor” cum îi spun oamenii, aşezată chiar lângă Hudiţa lu’ Bonfoi (străduţă care trece peste râul Pianu). Lăcaşul e acolo încă din evul mediu (secolul XIII), iar azi îl puteți vedea înconjurat de o splendidă poiană, în stilul ansamblurilor mănăstireşti catolice. Imaginea e odihnitoare, iar dacă puneți la socoteală şi poteca de piatră, ce vă duce până la intrare, efectul e deplin. E ca o uvertură rustică pentru un spectacol de piatră de piatră, care e însăşi biserica.

Monumentul, închinat Sfântului Iacob, a fost ridicat în plin avânt al arhitecturii romanice, cu toate că puţine elemente de acest tip mai găsiți, azi, în structura sa. De pildă, biserica nu avea turn; era o construcţie tip sală, cu trei nave şi absidă rotundă. Însă epoca goticului târziu a impus, aici, dărâmarea absidei şi a navelor laterale, corului fiindu-i adăugată o prelungire în formă pătrată. Au urmat, în secolul XIX, construirea galeriei din lemn şi, în secolul XX, ridicarea turnului-clopotniţă. Plus de asta, lăcaşul se mândrea odinioară cu un frumos zid de incintă, datat din veacul al XV-lea. Zidul a dispărut, însă, iar azi se mai pot vedea doar mici ridicături ovale, ca rămăşiţe ale fortificaţiei.

Proporţiile construcţiei amintesc de bisericile săseşti din Gârbova şi Deal, mai ales că vorbim de acelaşi maistru arhitect. Cât despre interior, acesta e foarte sobru; prezintă doar un altar plat, lucrat în stil preclasic în anul 1755, fără nici un soi de ornamentaţie figurativă, specifică stilisticii baroce. În mijlocul altarului se află o pictură în ulei, reprezentându-L pe Hristos, iar în sacristic se găsesc urme ale unei cristelniţe vechi din piatră. În sfârşit, toate sunt amănunte încă vii, pline de vârstă şi de autentic. Ar fi păcat să nu le cunoașteți îndeaproape, cum se cuvine unei operă de artă.

Acces din Sebeș înspre biserica evanghelică din Pianu de Jos: din DN 7, care duce înspre Deva, se desprinde la stânga DJ 704 A, care străbate satul Sibișeni, până când ajunge în Pianu de Jos. Biserica se află în centrul satului, pe strada Cloșca. Distanța din Sebeș este de 15 km, care pot fi făcuți în aproximativ 16 minute.

citește și ...

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Privit din profil, Sebeșul se înfățișează ca o întindere de acoperișuri la același nivel. Ca o mare de țiglă roșie, peste care domină un turn înalt, semeț. Ca de obicei, când e vorba de un fost burg săsesc, acel turn îi aparține bisericii evanghelice din inima orașului. Ar fi, însă,

Vezi Articol

Vingard, bucuria fotografului

Frumoasă, în pustietatea sa tristă, este și biserica evanghelică din Vingard, întocmai ca cea din Boz. Remarcabilă ca poziționare panoramică, biserica a fost ridicată în 1461, având aceeași structură de biserică-sală, marcată de stilul gotic târziu. Construcţia ei e legată de numele lui Johannes Gereb de Vingard, de la care

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol
Scroll to Top