Doina Lie

Facebook
Twitter
LinkedIn

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe portativul de pian, ambianța romantică din Mühlbach-ul de secol XIX, tot astfel Doina Lie (1929-2012), prin sculpturile sale de factură gotică, expuse peste tot în Europa, a „dus” Sebeșul în sfere de formă și gândire care ating, parcă, miracolul. E o cinste, pentru noi, cei care trăim azi aici, să știm că am avut cândva astfel de nume în familia noastră urbană.

Doina Eugenia Lie s-a născut la Sebeș, la 1 iunie 1929, fiică a preotului greco-catolic Candit Lie și a învățătoarei Elisabeta Lie. Încheie studiile liceale pedagogice la București, dar i se refuză, de către comuniști, dreptul de a se înscrie la facultate, pe motiv de „origini nesănătoase”. Trei ani mai târziu, totuși, primește permisiunea de a intra la Institutul de Arte Plastice „Ion Grigorescu” din București, pe care îl absolvă cu succes în 1956, la clasa profesorului Constantin Baraschi. În același an, Doina Lie își începe activitatea și expune constant la Salonul Oficial al Capitalei și în țară. Începând cu 1975, se concentrează pe sculptură mică, urmând un șir de participări la saloane internaționale (Emmerich, Wesell, Amsterdam, Paris, Geneva, Iena, dar și în orașe din S.U.A și Mexic), și execută lucrări monumentale pentru spațiile ultra-centrale ale câtorva dintre orașele de la noi (Neagoe Basarab la Curtea de Argeș, Înotătoarea la Mamaia, Basorelief la teatrul din Comănești, Fântânile în fața Teatrului Național din Craiova, Mihai Eminescu și Unire la Sebeș, Iuliu Maniu la Alba Iulia). În 2004, e distinsă cu Ordinul Meritul Cultural, de către Președintele României Ion Iliescu, iar în 2007 devine Cetățean de Onoare al Municipiului Sebeș. De asemenea, lucrările îi sunt expuse, în colecții permanente, în muzee din București, Alba Iulia, Galați, Constanța, Suceava, Sibiu.

Piatră, marmură, lemn, bronz. Sunt materialele predilecte ale Doinei Lie, al cărei lucru pare să atingă, în esență, trei puncte ale sculpturii contemporane: statuarul occidental, imaginea hieratică și dinamica geometriei. Într-o măsură mai mică, dar nu cu mai puțin elan, s-a apropiat de fondul folcloric românesc și de patrimoniu. Și, cu toate că opera sa pulsează prin amestecul de elemente expresioniste, cubiste și postbizantine, totuși caracterul major e goticul. Misticul. Spiritualul, deseori tradus în forme bidimensionale. E o lume „în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune” (Pavel Șușară, critic de artă).

În casa natală din Sebeș, în ziua de 6 iunie 2012, Doina Lie se stinge. Dar rămâne, în constelația numelor de mari sculptori contemporani, o lumină vie.

citește și ...

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol
Scroll to Top