Doina Lie

Facebook
Twitter
LinkedIn

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe portativul de pian, ambianța romantică din Mühlbach-ul de secol XIX, tot astfel Doina Lie (1929-2012), prin sculpturile sale de factură gotică, expuse peste tot în Europa, a „dus” Sebeșul în sfere de formă și gândire care ating, parcă, miracolul. E o cinste, pentru noi, cei care trăim azi aici, să știm că am avut cândva astfel de nume în familia noastră urbană.

Doina Eugenia Lie s-a născut la Sebeș, la 1 iunie 1929, fiică a preotului greco-catolic Candit Lie și a învățătoarei Elisabeta Lie. Încheie studiile liceale pedagogice la București, dar i se refuză, de către comuniști, dreptul de a se înscrie la facultate, pe motiv de „origini nesănătoase”. Trei ani mai târziu, totuși, primește permisiunea de a intra la Institutul de Arte Plastice „Ion Grigorescu” din București, pe care îl absolvă cu succes în 1956, la clasa profesorului Constantin Baraschi. În același an, Doina Lie își începe activitatea și expune constant la Salonul Oficial al Capitalei și în țară. Începând cu 1975, se concentrează pe sculptură mică, urmând un șir de participări la saloane internaționale (Emmerich, Wesell, Amsterdam, Paris, Geneva, Iena, dar și în orașe din S.U.A și Mexic), și execută lucrări monumentale pentru spațiile ultra-centrale ale câtorva dintre orașele de la noi (Neagoe Basarab la Curtea de Argeș, Înotătoarea la Mamaia, Basorelief la teatrul din Comănești, Fântânile în fața Teatrului Național din Craiova, Mihai Eminescu și Unire la Sebeș, Iuliu Maniu la Alba Iulia). În 2004, e distinsă cu Ordinul Meritul Cultural, de către Președintele României Ion Iliescu, iar în 2007 devine Cetățean de Onoare al Municipiului Sebeș. De asemenea, lucrările îi sunt expuse, în colecții permanente, în muzee din București, Alba Iulia, Galați, Constanța, Suceava, Sibiu.

Piatră, marmură, lemn, bronz. Sunt materialele predilecte ale Doinei Lie, al cărei lucru pare să atingă, în esență, trei puncte ale sculpturii contemporane: statuarul occidental, imaginea hieratică și dinamica geometriei. Într-o măsură mai mică, dar nu cu mai puțin elan, s-a apropiat de fondul folcloric românesc și de patrimoniu. Și, cu toate că opera sa pulsează prin amestecul de elemente expresioniste, cubiste și postbizantine, totuși caracterul major e goticul. Misticul. Spiritualul, deseori tradus în forme bidimensionale. E o lume „în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune” (Pavel Șușară, critic de artă).

În casa natală din Sebeș, în ziua de 6 iunie 2012, Doina Lie se stinge. Dar rămâne, în constelația numelor de mari sculptori contemporani, o lumină vie.

citește și ...

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Craivii

În România, Carpații înseamnă doar câteva nume de vârfuri, pe care îi știm cu toții din clasa a IV-a: Ceahlău, Omu, Moldoveanu, Peleaga, Parângu Mare. În plus, cam despre aceleași masive se vorbește la meteo, pe site-urile de turism și pe forumurile de călătorie, ca și când altele n-ar mai

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol
Scroll to Top