Doina Lie

Facebook
Twitter
LinkedIn

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe portativul de pian, ambianța romantică din Mühlbach-ul de secol XIX, tot astfel Doina Lie (1929-2012), prin sculpturile sale de factură gotică, expuse peste tot în Europa, a „dus” Sebeșul în sfere de formă și gândire care ating, parcă, miracolul. E o cinste, pentru noi, cei care trăim azi aici, să știm că am avut cândva astfel de nume în familia noastră urbană.

Doina Eugenia Lie s-a născut la Sebeș, la 1 iunie 1929, fiică a preotului greco-catolic Candit Lie și a învățătoarei Elisabeta Lie. Încheie studiile liceale pedagogice la București, dar i se refuză, de către comuniști, dreptul de a se înscrie la facultate, pe motiv de „origini nesănătoase”. Trei ani mai târziu, totuși, primește permisiunea de a intra la Institutul de Arte Plastice „Ion Grigorescu” din București, pe care îl absolvă cu succes în 1956, la clasa profesorului Constantin Baraschi. În același an, Doina Lie își începe activitatea și expune constant la Salonul Oficial al Capitalei și în țară. Începând cu 1975, se concentrează pe sculptură mică, urmând un șir de participări la saloane internaționale (Emmerich, Wesell, Amsterdam, Paris, Geneva, Iena, dar și în orașe din S.U.A și Mexic), și execută lucrări monumentale pentru spațiile ultra-centrale ale câtorva dintre orașele de la noi (Neagoe Basarab la Curtea de Argeș, Înotătoarea la Mamaia, Basorelief la teatrul din Comănești, Fântânile în fața Teatrului Național din Craiova, Mihai Eminescu și Unire la Sebeș, Iuliu Maniu la Alba Iulia). În 2004, e distinsă cu Ordinul Meritul Cultural, de către Președintele României Ion Iliescu, iar în 2007 devine Cetățean de Onoare al Municipiului Sebeș. De asemenea, lucrările îi sunt expuse, în colecții permanente, în muzee din București, Alba Iulia, Galați, Constanța, Suceava, Sibiu.

Piatră, marmură, lemn, bronz. Sunt materialele predilecte ale Doinei Lie, al cărei lucru pare să atingă, în esență, trei puncte ale sculpturii contemporane: statuarul occidental, imaginea hieratică și dinamica geometriei. Într-o măsură mai mică, dar nu cu mai puțin elan, s-a apropiat de fondul folcloric românesc și de patrimoniu. Și, cu toate că opera sa pulsează prin amestecul de elemente expresioniste, cubiste și postbizantine, totuși caracterul major e goticul. Misticul. Spiritualul, deseori tradus în forme bidimensionale. E o lume „în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune” (Pavel Șușară, critic de artă).

În casa natală din Sebeș, în ziua de 6 iunie 2012, Doina Lie se stinge. Dar rămâne, în constelația numelor de mari sculptori contemporani, o lumină vie.

citește și ...

Transilvania. Urme săsești

„Cetăţeni loiali ai acestei Ţări, care este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura şi tradiţiile şi înţelegem să ne îndeplinim cu hotărâre şi în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem faţă de această Ţară. Ne vom sacrifica chiar şi viaţa”, declara, în 6 ianuarie 1940, Otto Broneske, reprezentantul sașilor

Vezi Articol

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Laz. Amprente medievale

O altă cetate cu istorie tulbure, de care puțini au auzit și pe care chiar și mai puțini au văzut-o, fiind aproape imposibil de identificat inclusiv cu ochiul liber, este cetatea de pământ din Laz, lângă Săsciori. Oamenii locului îi spun „Cetățeaua” de pe Gărgălău, fiind situată pe vârful Dealului

Vezi Articol

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

Biserica sașilor, curiozități inside & out

Cu toate că valoarea bisericii sașilor din Sebeș pare să țină strict de ansamblu și de proporții, există, totuși, o mulțime de detalii de interior și de exterior, fără de care identitatea locașului ar fi incompletă. Iată doar câteva: Piatra rușinii – înăuntrul bisericii există o piatră a penitenţei. E

Vezi Articol
Scroll to Top