Petrești. Cetatea cu iederă

Facebook
Twitter
LinkedIn

Cetatea Medievală din Petrești

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită turnului masiv, acoperit cu iederă, care se înalță mai presus de toate acoperișurile de case din zonă.

 „Mister” este, deci, poate cel mai bun termen care i s-ar potrivi acestui loc pustiu, parcă neglijat de toată lumea. Nu și de sașii care, din când în când, se întorc în cetate ca să-și salute morții îngropați acolo, cetatea fiind, de fapt, cimitir evanghelic. Nu vă speriați, însă. Nu v= trimitem să vizitați cimitire. Cetatea nu a fost și nu este doar cimitir. A fost bazilică romanică, cetate cu rol militar și, ca orice altă fortificație săsească, spațiu de provizii pentru întreaga comunitate, în vreme de război.

Așadar Petrești, satul cu care încep primele dealuri ale Munților Șureanu, deține una dintre cele mai bizare cetăți din Ardeal. Sat săsesc (Petersdorf, în germană), cu origini în neolitic – zona e vestită în arheologie grație vestigiilor de ceramică pictată, identificată drept „cultura Petrești” – Petreștiul a fost atestat în 1309. Iar cetatea sa, clădită în secolele XIV și XV de către sașii colonizați în acest ținut, fusese, cum spuneam, bazilică împrejmuită cu ziduri, având în centru un donjon, adică un turn principal. Azi, se văd și zidurile, și turnul. Dar, din ele n-au rămas decât resturi, poate cam scarry și triste pentru turistul care așteaptă să vadă cetatea clasică cu creneluri și stegulețe. Pentru fotograf, însă, cetatea e un peisaj care n-are nevoie de cer senin, nori pufoși sau lumină de amurg, ca să devină fotografie: iederă peste tot, ruine diforme, orificii de tragere prin care iarba a crescut obraznic. De aici, și bizareria piesajului său. De altfel, în contrast cu simetria cetății, decorul de vegetație sălbatică creează, aici, un contrapunct de vitalitate foarte interesant. Greu să nu observi asta, foarte greu să nu-ți placă și imposibil să nu vrei să faci măcar o poză cu așa ceva.

Acces din Sebeș înspre cetatea din Petrești: ieșiți din Sebeș pe DN 67 C, adică pe șoseaua Transalpina, și intrați în satul Petrești (aflat la 4 km distanță). Cetatea se află la ieșire din sat, înspre Sebeșel, pe partea dreaptă a drumului, după ce treceți podul peste râul Sebeș. Accesul se face pe un drum neasfaltat, care se desprinde din șosea.

citește și ...

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Transilvania. Urme săsești

„Cetăţeni loiali ai acestei Ţări, care este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura şi tradiţiile şi înţelegem să ne îndeplinim cu hotărâre şi în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem faţă de această Ţară. Ne vom sacrifica chiar şi viaţa”, declara, în 6 ianuarie 1940, Otto Broneske, reprezentantul sașilor

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară.

Vezi Articol
Scroll to Top