Pianu de Jos, tărâm săsesc

Facebook
Twitter
LinkedIn

Biserica Evanghelică Pianu de Jos

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă va cuceri cu aerul său aşezat, cu porţi înalte şi duble (una pentru car, alta pentru om…), cu ferestre mari şi trotuare largi de uliţă săsească. Adică e atât de frumos, pe vechea stradă Cloşca, încât veți simţi că trebuie să descoperiți un monument, ceva, o operă de artă care să înnobileze totul.

Aşa se şi face că pe la mijlocul uliţei vă veți pomeni la porţile celui mai frumos aşezământ, din câte sunt în sat. E biserica evanghelică, „a saşilor” cum îi spun oamenii, aşezată chiar lângă Hudiţa lu’ Bonfoi (străduţă care trece peste râul Pianu). Lăcaşul e acolo încă din evul mediu (secolul XIII), iar azi îl puteți vedea înconjurat de o splendidă poiană, în stilul ansamblurilor mănăstireşti catolice. Imaginea e odihnitoare, iar dacă puneți la socoteală şi poteca de piatră, ce vă duce până la intrare, efectul e deplin. E ca o uvertură rustică pentru un spectacol de piatră de piatră, care e însăşi biserica.

Monumentul, închinat Sfântului Iacob, a fost ridicat în plin avânt al arhitecturii romanice, cu toate că puţine elemente de acest tip mai găsiți, azi, în structura sa. De pildă, biserica nu avea turn; era o construcţie tip sală, cu trei nave şi absidă rotundă. Însă epoca goticului târziu a impus, aici, dărâmarea absidei şi a navelor laterale, corului fiindu-i adăugată o prelungire în formă pătrată. Au urmat, în secolul XIX, construirea galeriei din lemn şi, în secolul XX, ridicarea turnului-clopotniţă. Plus de asta, lăcaşul se mândrea odinioară cu un frumos zid de incintă, datat din veacul al XV-lea. Zidul a dispărut, însă, iar azi se mai pot vedea doar mici ridicături ovale, ca rămăşiţe ale fortificaţiei.

Proporţiile construcţiei amintesc de bisericile săseşti din Gârbova şi Deal, mai ales că vorbim de acelaşi maistru arhitect. Cât despre interior, acesta e foarte sobru; prezintă doar un altar plat, lucrat în stil preclasic în anul 1755, fără nici un soi de ornamentaţie figurativă, specifică stilisticii baroce. În mijlocul altarului se află o pictură în ulei, reprezentându-L pe Hristos, iar în sacristic se găsesc urme ale unei cristelniţe vechi din piatră. În sfârşit, toate sunt amănunte încă vii, pline de vârstă şi de autentic. Ar fi păcat să nu le cunoașteți îndeaproape, cum se cuvine unei operă de artă.

Acces din Sebeș înspre biserica evanghelică din Pianu de Jos: din DN 7, care duce înspre Deva, se desprinde la stânga DJ 704 A, care străbate satul Sibișeni, până când ajunge în Pianu de Jos. Biserica se află în centrul satului, pe strada Cloșca. Distanța din Sebeș este de 15 km, care pot fi făcuți în aproximativ 16 minute.

citește și ...

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Petrești. Cetatea cu iederă

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Craivii

În România, Carpații înseamnă doar câteva nume de vârfuri, pe care îi știm cu toții din clasa a IV-a: Ceahlău, Omu, Moldoveanu, Peleaga, Parângu Mare. În plus, cam despre aceleași masive se vorbește la meteo, pe site-urile de turism și pe forumurile de călătorie, ca și când altele n-ar mai

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol
Scroll to Top