Pianu de Jos, tărâm săsesc

Facebook
Twitter
LinkedIn

Biserica Evanghelică Pianu de Jos

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă va cuceri cu aerul său aşezat, cu porţi înalte şi duble (una pentru car, alta pentru om…), cu ferestre mari şi trotuare largi de uliţă săsească. Adică e atât de frumos, pe vechea stradă Cloşca, încât veți simţi că trebuie să descoperiți un monument, ceva, o operă de artă care să înnobileze totul.

Aşa se şi face că pe la mijlocul uliţei vă veți pomeni la porţile celui mai frumos aşezământ, din câte sunt în sat. E biserica evanghelică, „a saşilor” cum îi spun oamenii, aşezată chiar lângă Hudiţa lu’ Bonfoi (străduţă care trece peste râul Pianu). Lăcaşul e acolo încă din evul mediu (secolul XIII), iar azi îl puteți vedea înconjurat de o splendidă poiană, în stilul ansamblurilor mănăstireşti catolice. Imaginea e odihnitoare, iar dacă puneți la socoteală şi poteca de piatră, ce vă duce până la intrare, efectul e deplin. E ca o uvertură rustică pentru un spectacol de piatră de piatră, care e însăşi biserica.

Monumentul, închinat Sfântului Iacob, a fost ridicat în plin avânt al arhitecturii romanice, cu toate că puţine elemente de acest tip mai găsiți, azi, în structura sa. De pildă, biserica nu avea turn; era o construcţie tip sală, cu trei nave şi absidă rotundă. Însă epoca goticului târziu a impus, aici, dărâmarea absidei şi a navelor laterale, corului fiindu-i adăugată o prelungire în formă pătrată. Au urmat, în secolul XIX, construirea galeriei din lemn şi, în secolul XX, ridicarea turnului-clopotniţă. Plus de asta, lăcaşul se mândrea odinioară cu un frumos zid de incintă, datat din veacul al XV-lea. Zidul a dispărut, însă, iar azi se mai pot vedea doar mici ridicături ovale, ca rămăşiţe ale fortificaţiei.

Proporţiile construcţiei amintesc de bisericile săseşti din Gârbova şi Deal, mai ales că vorbim de acelaşi maistru arhitect. Cât despre interior, acesta e foarte sobru; prezintă doar un altar plat, lucrat în stil preclasic în anul 1755, fără nici un soi de ornamentaţie figurativă, specifică stilisticii baroce. În mijlocul altarului se află o pictură în ulei, reprezentându-L pe Hristos, iar în sacristic se găsesc urme ale unei cristelniţe vechi din piatră. În sfârşit, toate sunt amănunte încă vii, pline de vârstă şi de autentic. Ar fi păcat să nu le cunoașteți îndeaproape, cum se cuvine unei operă de artă.

Acces din Sebeș înspre biserica evanghelică din Pianu de Jos: din DN 7, care duce înspre Deva, se desprinde la stânga DJ 704 A, care străbate satul Sibișeni, până când ajunge în Pianu de Jos. Biserica se află în centrul satului, pe strada Cloșca. Distanța din Sebeș este de 15 km, care pot fi făcuți în aproximativ 16 minute.

citește și ...

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

La pas, prin Sebeș

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru,

Vezi Articol

Ruine fotografiabile, la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol
Scroll to Top