Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Facebook
Twitter
LinkedIn

Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din Austria şi Elveţia. E o lume la fel de bogată, la fel de preţioasă, pentru care n-ai nevoie de mulți bani ca s-o vezi. Un cort, bocanci buni, ceva mâncare „din brişcă” şi un aparat foto să ai, şi gata.

Spunem asta pentru că, la întoarcere, veți avea cu ce fotografii să vă lăudați. Valea Sebeşului e un fel de spectacol în sine, pe care n-ai cum să-l ratezi odată ce te porneşti la drum. Îţi dă ghes, pur şi simplu, aşa încât, de la poale, adică de la Petreşti în sus, te pomenești dintr-o dată parcă înghiţit de peisaje pe care nici nu le bănuiai, până să intri în sat… Şi câte şi mai câte!

În sfârşit, de ce Valea Sebeşului? Nu-i largă destul harta judeţului Alba, n-ați avea ce vedea? Ba da, chiar din belşug. Dar Valea Sebeșului a rămas sălbatică, ca nici un alt tărâm cu munți, văi și lacuri din județ. Deși, mai degrabă decât sălbăticia, o remarcă relieful neastâmpărat, plin de contrapunct, ca să folosesc un termen muzical, dat fiind că vorbim de o lume imprevizibilă în care, să zicem, acum te poți afla într-o simplă poieniță, ca imediat apoi să te trezești, după colț, între versanți uriași, văi adânci și mari întinderi de apă. De fapt, din ce urci pe vale, relieful e tot mai impozant. Culmile paralele ale văii, orientate spre nord, își dezvăluie, treptat, stâncile și piscurile, brădate la poale de râul Sebeș. E un decor rupt parcă din ilustraţiile romanelor gotice şi merită să-l vezi, cel puţin pentru faptul că, acolo, românii din toate veacurile au găsit loc de refugiu și rezistență. Castrele romane de pe vârful lui Pătru, de exemplu, stau mărturie pentru trecutul încărcat al acestor meleaguri.

De aceea, am pregătit câteva articole, atât cât am putut scrie despre niște locuri ce refuză să încapă în cuvinte; abia dacă își găsesc locul în fotografii, și asta pentru că vorbim de Transalpina, Vârful Șureanu (2059 m), Vârful lui Pătru (2130 m), Iezerul Șureanu, Luncile Prigoanei, Lacul Oașa, Valea Frumoasei (da, a lui Sadoveanu…), Cetatea din Petrești, cetatea dacică de la Căpâlna, Mănăstirea Oașa și multe altele.

N-o mai lungim: dați o tură pe site şi vedeți cam ce înseamnă Valea Sebeşului, care e totuna cu Munţii Sebeşului sau Munţii Şureanu. Vino la verdeaţă, vino să-i întâlneşti pe râureni (locuitorii de jos), dar şi pe mărgineni (cei de sus), aşa că fă-ţi bagajul pentru șoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România. Ne vedem sus!

citește și ...

Viktor și Ida Cloos

Fotografiile de altădată. Imaginile vechi. Cărțile poștale pe care le țineau în mâini oameni de acum un secol. Oricât am fi de obosiți, de stresați, de lipsiți de chef, un lucru totuși se întâmplă, în clipa în care privim o poză veche. Ceva se activează în noi. Iar tot ce

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Ruine fotografiabile, la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Câlnic. Muzeul cu străzi

Drumul care duce la Câlnic și care, odată ce părăsește șoseaua dintre Sebeș și Sibiu, intră într-o zonă de câmpie și deal, e cel mai simplu mod de a înțelege ținutul săsesc: molcom, nespectaculos, echilibrat, previzibil, odihnitor, ușor de abordat. E descrierea pe care un sat precum Câlnicul o merită

Vezi Articol
Scroll to Top