Karl Brandsch

Facebook
Twitter
LinkedIn

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară. Și e imposibil să nu tresari când vezi, în acuarelă sau ulei, ulița ta, pe care acum locuiești, unde blocurile sau centrele comerciale au luat locul copacilor și caselor vechi. E o întoarcere în timp, care te atinge profund.

Pictorul Karl Brandsch (1900-1978), care a locuit la Sebeș începând cu vârsta de 34 de ani, e unul dintre acești „documentariști”. Iar tablourile lui, expuse în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, tocmai asta fac: o punte peste timp. Veți vedea, în colecția de artă din odăile muzeului, lucrări în acuarelă care descriu un Sebeș idilic, romantic, perfect în frumusețea lui urban-rurală, cu imprecizii și linii vagi, specifice unui soi de impresionism naiv. Tablouri ca Valea Secaşului la Sebeş, Râpa Roşie, Peisaj la Bistra, Casă pe Uliţa Grecilor, Biserica Evanghelică din Sebeş, Biserica Evanghelică din Câlnic, Peisaj din Vinţ aduc, în prezent, o lume uitată, curată, neatinsă de industrie. Lumea Sebeșului de altădată.

Născut în satul Fișer (județul Sibiu), în 7 august 1900, Karl Brandsch a învățat școală la Sighișoara, unde a și absolvit în 1918, în urma susținerii Examenului de Maturitate. Și-a continuat, apoi, studiile la Hohenheim, în Germania, la Academia de Agricultură, urmând să se întoarcă în țară (1923), la Sighișoara, unde predă chimie la Școala Normală de Fete. Cariera de inginer o va părăsi, însă, devreme, fiindcă pasiunea pentru desen îl determină să se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Cluj. În 1934, Brandsch se mută la Sebeș, unde pictează peisaj și detalii urbane în acuarelă, ulei și cărbune, fiind totodată profesor de desen și caligrafie la Gimnaziul Evanghelic, ulterior preluării acestei catedre de la reputatul profesor de desen Michael Acker, autor al unor superbe linografii cu Sebeșul vechi. Moare în 1978, fiind îngropat la Sighișoara. În istoria Sebeșului, el a rămas nu doar ca pictor de remarcabil rafinament peisagistic, ale cărui lucrări au valoare artistic-documentară (unele dintre ele fiind vândute la licitații, pe sume considerabile), dar și ca organist pentru biserica evanghelică.

citește și ...

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care

Vezi Articol

Lucian Blaga

Sebeșul există, în documente, de opt secole. Din 1245, istoria acestui burg apare în cărți și memorii. Dar felul în care Sebeșul există, începând cu Lucian Blaga, născut aici, în Lancrămul Sebeșului, ne face să credem că doar un nume mare, precum al lui Blaga, ar putea da unui loc

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Afteia. Tihnă așa cum trebuie

Istoria mănăstirii Afteia, ca a multor lăcașuri din România, e scrisă pe cărți vechi de rugăciune, pe icoane și pe clopot. În absența documentelor oficiale, doar poveștile bătrânilor din sat sau istorisirile călugărilor îi mai pot reface trecutul întrerupt, confuz și destul de șovăit. Drumul până la mănăstire este, într-un

Vezi Articol
Scroll to Top