Lângă soare. Mănăstirea Măgura

Facebook
Twitter
LinkedIn

Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme, ghemuită între munți ca un cuib între ramuri.

De fapt, Mănăstirea Măgura (aflată pe granița dintre județele Alba și Sibiu) e ceea ce v-ați închipui că înseamnă, în sens clasic, o mănăstire. Departe de ultimele căsuțe locuite, la capătul unui drum de munte, ea își ilustrează perfect numele: Măgura, adică deal mare izolat. Într-adevăr, schitul e cocoțat pe un vârf de colină, la capătul unor poteci, dincolo de câteva gărdulețe de lemn, ale căror portițe îți amintesc de cărțile cu povești.

La prima vedere, mănăstirea pare foarte veche. Acoperișul de lemn, turla subțire, curtea mică și cimitirul cu câteva cruci par a fi decorul unui spațiu mănăstiresc vechi de când lumea. Începuturile sale, însă, sunt recente, abia din 5 septembrie 1999, zi în care a fost sfințită biserica. Era răsplata unei trude îndelungate, depusă din toată inima de stareța Maria Streulea, încă din anii ’90. Au fost clădite chiliile, a fost ridicată biserica, pe fundație de beton, cu talpă de stejar și pereți de brad, toate executate în doar 11 luni de meșterul Ioan Aloman din Mărtinie.

Cât despre ținutul în care se află, Mănăstirea Măgura se poate mândri: e situată pe întinsul comunei Jina (județul Sibiu), renumită în toată țara pentru avuția, grandoarea și frumusețea ei, în urma a secole întregi de păstorit. Practic, spun statisticile, Jina este cea mai întinsă și cea mai înaltă localitate compactă din România (suprafață de 32.980 ha, măsurând 35-40 km pe direcția nord-sud și având în cuprinsul ei Munții Șureanu, Munții Cibin și Munții Lotru).

Acces din Sebeș înspre mănăstirea Măgura: drumul începe din Sebeș, pe DN 67 C și ajunge în Șugag. La ieșire din sat, faci stânga la indicatorul spre Jina și continui prin satul Dobra. La prima bifurcație, faci dreapta pe un drum forestier care urcă direct la mănăstire. În total, de la ieșirea din Șugag până la schit sunt 10 km. Atenție însă, drumul e îngust și accidentat. Trebuie să fii echipat, pe timp de iarnă, cu lanţuri şi cauciucuri de iarnă, iar vara, cu 4×4 sau mașină cu gardă înaltă. E nevoie de tracţiune puternică, drumul care urcă pe dealul mănăstirii fiind abrupt. Distanță față de Șugag: 9 km.

citește și ...

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Carl Filtsch

„Dumnezeule, ce copil! Nici un om nu m-a înțeles așa de bine ca acest copil, este cel mai deosebit din toți cei pe care i-am întâlnit”. Sunt cuvintele lui Chopin, despre micul pianist și compozitor Carl Filtsch (1830-1845), născut în Sebeș. Carl avea, pe atunci, 13 ani, iar Chopin reacționa

Vezi Articol

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol
Scroll to Top