Lângă soare. Mănăstirea Măgura

Facebook
Twitter
LinkedIn

Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme, ghemuită între munți ca un cuib între ramuri.

De fapt, Mănăstirea Măgura (aflată pe granița dintre județele Alba și Sibiu) e ceea ce v-ați închipui că înseamnă, în sens clasic, o mănăstire. Departe de ultimele căsuțe locuite, la capătul unui drum de munte, ea își ilustrează perfect numele: Măgura, adică deal mare izolat. Într-adevăr, schitul e cocoțat pe un vârf de colină, la capătul unor poteci, dincolo de câteva gărdulețe de lemn, ale căror portițe îți amintesc de cărțile cu povești.

La prima vedere, mănăstirea pare foarte veche. Acoperișul de lemn, turla subțire, curtea mică și cimitirul cu câteva cruci par a fi decorul unui spațiu mănăstiresc vechi de când lumea. Începuturile sale, însă, sunt recente, abia din 5 septembrie 1999, zi în care a fost sfințită biserica. Era răsplata unei trude îndelungate, depusă din toată inima de stareța Maria Streulea, încă din anii ’90. Au fost clădite chiliile, a fost ridicată biserica, pe fundație de beton, cu talpă de stejar și pereți de brad, toate executate în doar 11 luni de meșterul Ioan Aloman din Mărtinie.

Cât despre ținutul în care se află, Mănăstirea Măgura se poate mândri: e situată pe întinsul comunei Jina (județul Sibiu), renumită în toată țara pentru avuția, grandoarea și frumusețea ei, în urma a secole întregi de păstorit. Practic, spun statisticile, Jina este cea mai întinsă și cea mai înaltă localitate compactă din România (suprafață de 32.980 ha, măsurând 35-40 km pe direcția nord-sud și având în cuprinsul ei Munții Șureanu, Munții Cibin și Munții Lotru).

Acces din Sebeș înspre mănăstirea Măgura: drumul începe din Sebeș, pe DN 67 C și ajunge în Șugag. La ieșire din sat, faci stânga la indicatorul spre Jina și continui prin satul Dobra. La prima bifurcație, faci dreapta pe un drum forestier care urcă direct la mănăstire. În total, de la ieșirea din Șugag până la schit sunt 10 km. Atenție însă, drumul e îngust și accidentat. Trebuie să fii echipat, pe timp de iarnă, cu lanţuri şi cauciucuri de iarnă, iar vara, cu 4×4 sau mașină cu gardă înaltă. E nevoie de tracţiune puternică, drumul care urcă pe dealul mănăstirii fiind abrupt. Distanță față de Șugag: 9 km.

citește și ...

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Fum de lumânare: Oașa

Dacă tot sunteți în Sebeș și v-ați bucurat, deja, de ambianța săsească a ulițelor sale medievale și a clădirilor-monument care dau greutate centrului istoric, poate n-ar fi rău să vă continuați călătoria, urcând pe Transalpina, în Munții Șureanu. Acolo se află un loc care merită cunoscut în detaliu: mănăstirea Oașa,

Vezi Articol

Casa lui Blaga

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Vingard, bucuria fotografului

Frumoasă, în pustietatea sa tristă, este și biserica evanghelică din Vingard, întocmai ca cea din Boz. Remarcabilă ca poziționare panoramică, biserica a fost ridicată în 1461, având aceeași structură de biserică-sală, marcată de stilul gotic târziu. Construcţia ei e legată de numele lui Johannes Gereb de Vingard, de la care

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol
Scroll to Top