Lângă soare. Mănăstirea Măgura

Facebook
Twitter
LinkedIn

Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme, ghemuită între munți ca un cuib între ramuri.

De fapt, Mănăstirea Măgura (aflată pe granița dintre județele Alba și Sibiu) e ceea ce v-ați închipui că înseamnă, în sens clasic, o mănăstire. Departe de ultimele căsuțe locuite, la capătul unui drum de munte, ea își ilustrează perfect numele: Măgura, adică deal mare izolat. Într-adevăr, schitul e cocoțat pe un vârf de colină, la capătul unor poteci, dincolo de câteva gărdulețe de lemn, ale căror portițe îți amintesc de cărțile cu povești.

La prima vedere, mănăstirea pare foarte veche. Acoperișul de lemn, turla subțire, curtea mică și cimitirul cu câteva cruci par a fi decorul unui spațiu mănăstiresc vechi de când lumea. Începuturile sale, însă, sunt recente, abia din 5 septembrie 1999, zi în care a fost sfințită biserica. Era răsplata unei trude îndelungate, depusă din toată inima de stareța Maria Streulea, încă din anii ’90. Au fost clădite chiliile, a fost ridicată biserica, pe fundație de beton, cu talpă de stejar și pereți de brad, toate executate în doar 11 luni de meșterul Ioan Aloman din Mărtinie.

Cât despre ținutul în care se află, Mănăstirea Măgura se poate mândri: e situată pe întinsul comunei Jina (județul Sibiu), renumită în toată țara pentru avuția, grandoarea și frumusețea ei, în urma a secole întregi de păstorit. Practic, spun statisticile, Jina este cea mai întinsă și cea mai înaltă localitate compactă din România (suprafață de 32.980 ha, măsurând 35-40 km pe direcția nord-sud și având în cuprinsul ei Munții Șureanu, Munții Cibin și Munții Lotru).

Acces din Sebeș înspre mănăstirea Măgura: drumul începe din Sebeș, pe DN 67 C și ajunge în Șugag. La ieșire din sat, faci stânga la indicatorul spre Jina și continui prin satul Dobra. La prima bifurcație, faci dreapta pe un drum forestier care urcă direct la mănăstire. În total, de la ieșirea din Șugag până la schit sunt 10 km. Atenție însă, drumul e îngust și accidentat. Trebuie să fii echipat, pe timp de iarnă, cu lanţuri şi cauciucuri de iarnă, iar vara, cu 4×4 sau mașină cu gardă înaltă. E nevoie de tracţiune puternică, drumul care urcă pe dealul mănăstirii fiind abrupt. Distanță față de Șugag: 9 km.

citește și ...

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care

Vezi Articol

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol

Martinuzzi. Ruine de legendă

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel

Vezi Articol
Scroll to Top