Casa lui Blaga

Facebook
Twitter
LinkedIn

Casa memorială „Lucian Blaga”

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani de viață, deține o casă memorială în care ar fi păcat să nu intrați. O casă cu grinzi de lemn, mobilier de secol XIX, manuscrise, haine vechi, tablouri, fotografii, geamuri înguste și ziduri groase. Casa lui Blaga.

Se află în Lancrăm, la 1 km de Sebeş și e căminul în care s-a născut cel mai ilustru reprezentant al culturii naționale – poetul, filosoful, dramaturgul, eseistul, traducătorul și diplomatul Lucian Blaga. Din fericire pentru turiștii care caută autenticitate și feeling rustic netrucat, casa natală a lui Blaga a fost restaurată astfel încât să corespundă întru totul imaginii descrise de acesta, în cartea Hronicul şi cântecul vârstelor (considerată a fi cea mai autorizată sursă în privinţa trecutului clădirii). Ca atare, recondiţionarea casei a însemnat recuperarea vechii ambianţe rurale, pe care o veți resimţi peste tot. În podele, grinzi, ferestruici, în mobilier și călimare de cerneală. Dacă vreți o porție de liniște vindecătoare, faceți un drum până la Lancrăm. Până la casa văruită în albastru, de pe Ulița Veche, nr. 71.

E bine de știut, când intrați în curte, că această casă românească simplă, frumos de simplă, nu a arătat mereu așa. Și nu a aparținut dintotdeauna familiei Blaga. Moștenită de la un bunic („Moș Simion”), casa a intrat în posesia părinților lui Blaga (Ana și Isidor, preot în sat) în 1870. În 1908, însă, moare tatăl Isidor. Nevoită să găsească repede o sursă de venit pentru a întreține familia și pentru a asigura educația copiilor, mama vinde casa, mutându-se împreună cu copiii la Sebeș. Doar 10 ani a locuit Lucian Blaga, mezin al familiei, în casa părintească, alături de frații săi (nouă la număr, dintre care doar șase au supraviețuit, ceilalți fiind răpuși de boli încă din copilărie).

Abia în 1995, anul centenarului nașterii poetului, statul român obține casa, prin răscumpărare de la niște proprietari străini. Au urmat trei ani de restaurări și amenajări, un sprijin important venind de la rude, apropiați ai lui Lucian Blaga, personalități și instituții, care au făcut donații. Prin urmare, veți găsi, în odăile casei, o mulțime de lucruri autentice, echilibrat așezate, care recompun biografia lui Blaga. De la manuscrise, volume semnate, documente și statuete, până la piese de mobilier, portrete, fotografii, război de țesut, veselă, obiecte de uz personal (penița, călimara, paltonul, pălăria, geamantanul), casa expune frânturi din viața și opera lui Blaga, într-un fel în care, probabil, însuși Blaga ar fi fost bucuros să le vadă astfel orânduite.

Târziu, deci, casa și-a recăpătat identitatea ce i se cuvenea. Din 1998, ea este muzeu (împreună cu vechea șură din curte, azi transformată în spațiu multifuncțional, dedicat evenimentelor culturale) și vă așteaptă, cu porțile de lemn deschise, pentru a-i cunoaște farmecul bătrânesc, rural, plin de tăcere.

Program de vizitare: marți – Duminică, 08.00 – 16.00 (ultima intrare: 15.30)

Contact: www.cclbsebes.ro


 

citește și ...

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol

La pas, prin Sebeș

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru,

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol
Scroll to Top