Ioan Raica

Facebook
Twitter
LinkedIn

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea ideii de muzeu în Sebeș, cât și înființarea lui propriu-zisă, în 1951.

Că Ioan Raica este ctitorul de facto muzeului nu e ceva întâmplător. Este, probabil, în logica justă a lucrurilor ca cel care s-a străduit cel mai mult, care și-a dorit cel mai mult și care a jertfit din timpul și energia sa, mai mult decât toți ceilalți, să fie cel căruia să i se cuvină rolul de întemeietor. Astfel se face că, după o perioadă de convingere a decidenților locali ai Sebeșului și după elaborarea unui adevărat plan de bătaie, pentru ca proiectul de înființare a muzeului „să treacă” de comisiile de evaluare din acei ani, Ioan Raica obținea, de la Comitetul pentru Așezăminte Culturale din RPR, în 21 martie 1951, undă verde pentru visul său. Au urmat ani de muncă asiduă, de organizare a exponatelor, de amenajare a spațiilor, de gândire a întregii structuri. Ca instituție, muzeul există din 1951, iar până în 1953 a funcționat într-o veche clădire a CEC-ului, cu doar trei camere. Azi, acea clădire nu mai există, a fost demolată. Relocarea instituției, în monumentul istoric Casa Zápolya, avea loc în 1953 și abia după câțiva ani de pregătiri, în ziua de 7 noiembrie 1957, porțile muzeului se deschideau oficial. A funcționat, începând de atunci, sub denumiri succesive: Muzeul Raional Sebeş, Muzeul Mixt Sebeş, Muzeul Orăşenesc Sebeş și, acum, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, onorând numele ctitorului său.

Despre muzeograful Ioan Raica merită să știți, totodată, că era un fervent cercetător al istoriei Sebeșului și al împrejurimilor. Pasiunea sa pentru tărâmurile natale l-a împins să înființeze revista „Școala Albei”, care a apărut între 1934-1946, dar și să publice articole în reviste de profil: Analele Apulum ale Muzeului Unirii din Alba Iulia, Sagetia ale muzeului din Deva și Acta Musei Napocensis ale muzeului din Cluj-Napoca), în ziarul „Unirea”, în volumul Meșteri și meșteșugari din sud-vestul Transilvaniei.

Profesional, Ioan Raica a fost doar învățător. Iată, însă, câte a reușit să facă și să întemeieze acest dascăl din Răchita. Iată câtă energie, cu rezultate reale, concrete, în istoria Sebeșului, se ascunde în sufletul cuiva despre care oricare dintre noi ar putea spune, văzându-l pe stradă, „a, un simplu învățător…

citește și ...

Karl Brandsch

Fiecare oraș are pictorii săi. Mai mari sau mai mici, aclamați sau nu de autoritatea critică, ei sunt întotdeauna „documentariștii” acelor comunități, mai ales în vremurile vechi în care nici măcar fotografia nu era, încă, de larg consum. Datorită lor, pictorilor, acel oraș ne arată, azi, cum era el odinioară.

Vezi Articol

Carl Filtsch

„Dumnezeule, ce copil! Nici un om nu m-a înțeles așa de bine ca acest copil, este cel mai deosebit din toți cei pe care i-am întâlnit”. Sunt cuvintele lui Chopin, despre micul pianist și compozitor Carl Filtsch (1830-1845), născut în Sebeș. Carl avea, pe atunci, 13 ani, iar Chopin reacționa

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol

Mühlbach. Cetatea unui oraș săsesc

Șapte burguri, adică Siebenbürgen. Este numele săsesc al Transilvaniei, iar unul dintre cele șapte este orașul Sebeș (Mühlbach, pe săsește), aflat la poalele Munților Șureanu. Alături de Bistrița (Bistritz), Brașov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaș (Mediasch), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighișoara (Schässburg), Sebeșul e reprezentativ atât pentru ceea ce este Transilvania, cât

Vezi Articol
Scroll to Top