Laz. Amprente medievale

Facebook
Twitter
LinkedIn

Cetatea Medievală Laz

O altă cetate cu istorie tulbure, de care puțini au auzit și pe care chiar și mai puțini au văzut-o, fiind aproape imposibil de identificat inclusiv cu ochiul liber, este cetatea de pământ din Laz, lângă Săsciori. Oamenii locului îi spun „Cetățeaua” de pe Gărgălău, fiind situată pe vârful Dealului Ghergheleu, de pe malul drept al râului Sebeș. Este o cetate alcătuită exclusiv din valuri de pământ și, deși s-au efectuat săpături arheologice în zonă, dovezi clare nu s-au găsit.

În consecință, concluziile specialiștilor diferă. Pe de o parte, s-a constatat că cetatea ar exista din secolele VIII-IX, argumentul de datare fiind caracterul slav al fortificației, deducându-se de aici și posibila existență a unei populații româno-slave. Pe de altă parte, se crede că cetatea ar fi fost clădită în secolele XIII-XIV, întrucât structura sa – construcție militară fără zid de piatră – este similară multor construcții din acea perioadă.

citește și ...

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Lângă soare. Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme,

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Privit din profil, Sebeșul se înfățișează ca o întindere de acoperișuri la același nivel. Ca o mare de țiglă roșie, peste care domină un turn înalt, semeț. Ca de obicei, când e vorba de un fost burg săsesc, acel turn îi aparține bisericii evanghelice din inima orașului. Ar fi, însă,

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Privit din profil, Sebeșul se înfățișează ca o întindere de acoperișuri la același nivel. Ca o mare de țiglă roșie, peste care domină un turn înalt, semeț. Ca de obicei, când e vorba de un fost burg săsesc, acel turn îi aparține bisericii evanghelice din inima orașului. Ar fi, însă,

Vezi Articol
Scroll to Top