Martinuzzi. Ruine de legendă

Facebook
Twitter
LinkedIn

Castelul Martinuzzi Vințul de Jos

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel mai valoros castel renascentist din România. Firește, el nu a aratăt întotdeauna astfel; până să ajungă la acest stadiu de avansată degradare, nerecunoscânu-i-se, azi, nimic din desenul renascenist al structurii, castelul era un spațiu plin de viață, al cărui lux era expresie a belșugului familiilor care l-au deținut.

Chiar dacă vă vine greu să credeți, admirându-i rămășițele, acest sumbru castel de la Vinţu de Jos era, în alte vremuri, un loc plin de viaţă şi, mai ales, important ca arhitectură a epocii. La începuturile lui, acest mare complex arhitectonic era mănăstire dominicană, piatra de temelie fiind pusă în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Biserica acelei mănăstiri era, spun istoricii, uimitoare ca proporţii (47 m lungime), având corul prelung, poligonal şi nava acoperită de bolţi ogivale. În 1532, însă, în timpul crizei traversate de biserica romano-catolică din Transilvania, ultimul călugăr a fost alungat de nobilul Nicolae Kocsárdy, care a transformat mănăstirea în castel. L-a vândut apoi celui care, în acea vreme, era episcop de Oradea și guvernator al Transilvaniei, și anume lui Gyorgy Martinuzzi.

Se crede, conform unor surse, că acest castel a fost cetate regală a domnitorilor Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie, din Ţara Românească. Totuși, Martinuzzi e cel care va începe primele reamenajări importante, deși asasinarea sa din 1551, într-una din încăperi (din ordinul generalului Castaldo) face ca edificiul să treacă, ulterior, prin mâinile multor posesori. A ajuns și în proprietatea principelui Transilvaniei Bethlen Gábor, în primii ani ai secolului XVII, care deschide seria unor modificări semnificative, continuate major în secolul imediat următor.

Aura horror a castelului nu se oprește aici, odată cu uciderea lui Martinuzzi. Patru decenii mai târziu, în 1595, Aron Tiranul – fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu şi domn al Moldovei, supranumit „cel Cumplit” – a fost întemniţat în castel împreună cu familia sa în urma unui complot pus la cale de Sigismund Bathory. A fost ucis în 1595, iar oasele i-au fost aruncate afară din mormânt de către soldaţii armatei lui Basta, în anul 1600.

Acces din Sebeș înspre castelul Martinuzzi din Vințu de Jos: cea mai simplă rută, din Sebeș până la castel, este să mergeți pe DN 7, pe direcția Deva, după care intrați pe DJ 705 B, înspre satul Vințu de Jos. Castelul se află la ieșirea din sat, pe partea stângă, înainte de a trece podul peste râul Mureș. Distanța față de Sebeș este de aproape 10 km, care pot fi parcuși în aproximativ 17 minute.

citește și ...

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Ruine fotografiabile, la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea

Vezi Articol
Scroll to Top