Martinuzzi. Ruine de legendă

Facebook
Twitter
LinkedIn

Castelul Martinuzzi Vințul de Jos

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel mai valoros castel renascentist din România. Firește, el nu a aratăt întotdeauna astfel; până să ajungă la acest stadiu de avansată degradare, nerecunoscânu-i-se, azi, nimic din desenul renascenist al structurii, castelul era un spațiu plin de viață, al cărui lux era expresie a belșugului familiilor care l-au deținut.

Chiar dacă vă vine greu să credeți, admirându-i rămășițele, acest sumbru castel de la Vinţu de Jos era, în alte vremuri, un loc plin de viaţă şi, mai ales, important ca arhitectură a epocii. La începuturile lui, acest mare complex arhitectonic era mănăstire dominicană, piatra de temelie fiind pusă în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Biserica acelei mănăstiri era, spun istoricii, uimitoare ca proporţii (47 m lungime), având corul prelung, poligonal şi nava acoperită de bolţi ogivale. În 1532, însă, în timpul crizei traversate de biserica romano-catolică din Transilvania, ultimul călugăr a fost alungat de nobilul Nicolae Kocsárdy, care a transformat mănăstirea în castel. L-a vândut apoi celui care, în acea vreme, era episcop de Oradea și guvernator al Transilvaniei, și anume lui Gyorgy Martinuzzi.

Se crede, conform unor surse, că acest castel a fost cetate regală a domnitorilor Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie, din Ţara Românească. Totuși, Martinuzzi e cel care va începe primele reamenajări importante, deși asasinarea sa din 1551, într-una din încăperi (din ordinul generalului Castaldo) face ca edificiul să treacă, ulterior, prin mâinile multor posesori. A ajuns și în proprietatea principelui Transilvaniei Bethlen Gábor, în primii ani ai secolului XVII, care deschide seria unor modificări semnificative, continuate major în secolul imediat următor.

Aura horror a castelului nu se oprește aici, odată cu uciderea lui Martinuzzi. Patru decenii mai târziu, în 1595, Aron Tiranul – fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu şi domn al Moldovei, supranumit „cel Cumplit” – a fost întemniţat în castel împreună cu familia sa în urma unui complot pus la cale de Sigismund Bathory. A fost ucis în 1595, iar oasele i-au fost aruncate afară din mormânt de către soldaţii armatei lui Basta, în anul 1600.

Acces din Sebeș înspre castelul Martinuzzi din Vințu de Jos: cea mai simplă rută, din Sebeș până la castel, este să mergeți pe DN 7, pe direcția Deva, după care intrați pe DJ 705 B, înspre satul Vințu de Jos. Castelul se află la ieșirea din sat, pe partea stângă, înainte de a trece podul peste râul Mureș. Distanța față de Sebeș este de aproape 10 km, care pot fi parcuși în aproximativ 17 minute.

citește și ...

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol

La pas, prin Sebeș

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru,

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol
Scroll to Top