Martinuzzi. Ruine de legendă

Facebook
Twitter
LinkedIn

Castelul Martinuzzi Vințul de Jos

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel mai valoros castel renascentist din România. Firește, el nu a aratăt întotdeauna astfel; până să ajungă la acest stadiu de avansată degradare, nerecunoscânu-i-se, azi, nimic din desenul renascenist al structurii, castelul era un spațiu plin de viață, al cărui lux era expresie a belșugului familiilor care l-au deținut.

Chiar dacă vă vine greu să credeți, admirându-i rămășițele, acest sumbru castel de la Vinţu de Jos era, în alte vremuri, un loc plin de viaţă şi, mai ales, important ca arhitectură a epocii. La începuturile lui, acest mare complex arhitectonic era mănăstire dominicană, piatra de temelie fiind pusă în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Biserica acelei mănăstiri era, spun istoricii, uimitoare ca proporţii (47 m lungime), având corul prelung, poligonal şi nava acoperită de bolţi ogivale. În 1532, însă, în timpul crizei traversate de biserica romano-catolică din Transilvania, ultimul călugăr a fost alungat de nobilul Nicolae Kocsárdy, care a transformat mănăstirea în castel. L-a vândut apoi celui care, în acea vreme, era episcop de Oradea și guvernator al Transilvaniei, și anume lui Gyorgy Martinuzzi.

Se crede, conform unor surse, că acest castel a fost cetate regală a domnitorilor Radu de la Afumaţi şi Radu Paisie, din Ţara Românească. Totuși, Martinuzzi e cel care va începe primele reamenajări importante, deși asasinarea sa din 1551, într-una din încăperi (din ordinul generalului Castaldo) face ca edificiul să treacă, ulterior, prin mâinile multor posesori. A ajuns și în proprietatea principelui Transilvaniei Bethlen Gábor, în primii ani ai secolului XVII, care deschide seria unor modificări semnificative, continuate major în secolul imediat următor.

Aura horror a castelului nu se oprește aici, odată cu uciderea lui Martinuzzi. Patru decenii mai târziu, în 1595, Aron Tiranul – fiu al lui Alexandru Lăpuşneanu şi domn al Moldovei, supranumit „cel Cumplit” – a fost întemniţat în castel împreună cu familia sa în urma unui complot pus la cale de Sigismund Bathory. A fost ucis în 1595, iar oasele i-au fost aruncate afară din mormânt de către soldaţii armatei lui Basta, în anul 1600.

Acces din Sebeș înspre castelul Martinuzzi din Vințu de Jos: cea mai simplă rută, din Sebeș până la castel, este să mergeți pe DN 7, pe direcția Deva, după care intrați pe DJ 705 B, înspre satul Vințu de Jos. Castelul se află la ieșirea din sat, pe partea stângă, înainte de a trece podul peste râul Mureș. Distanța față de Sebeș este de aproape 10 km, care pot fi parcuși în aproximativ 17 minute.

citește și ...

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

Laz. Amprente medievale

O altă cetate cu istorie tulbure, de care puțini au auzit și pe care chiar și mai puțini au văzut-o, fiind aproape imposibil de identificat inclusiv cu ochiul liber, este cetatea de pământ din Laz, lângă Săsciori. Oamenii locului îi spun „Cetățeaua” de pe Gărgălău, fiind situată pe vârful Dealului

Vezi Articol

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Viktor și Ida Cloos

Fotografiile de altădată. Imaginile vechi. Cărțile poștale pe care le țineau în mâini oameni de acum un secol. Oricât am fi de obosiți, de stresați, de lipsiți de chef, un lucru totuși se întâmplă, în clipa în care privim o poză veche. Ceva se activează în noi. Iar tot ce

Vezi Articol
Scroll to Top