În sus, pe Valea Pianului

Facebook
Twitter
LinkedIn

Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș: pe Valea Pianului.

Să-i spunem „mic jurnal de turist”, pentru că din avalanşa de privelişti, despre care am putea vorbi într-una, am ales câteva. Ceea ce doare puţintel, fiindcă ne vedem nevoiți să „tăiem de pe listă” o serie de obiective pe care le ascunde Valea Pianului şi care ar umple un album întreg. Dar până şi aşa, puţinul ce l-am ales e gata să vă cucerească cu pitorescul lui. De la lărgimea uliţelor săseşti din Pianu de Jos, la întinderile muntoase dinspre Strungari, regiunea vă cuprinde într-o îmbrăţişare curată, verde. Unde mai pui că asfaltul e ca-n palmă de la un cap la altul al drumeţiei, nefiind aglomerat nici măcar la sfârşit de săptămână.

Sunt două căi care duc înspre Valea Pianului. Cea mai cunoscută şi, probabil, cea mai umblată, e varianta Pianu de Jos – Pianu – Strungari, pe şoseaua DJ 704 A, care se desprinde din DN 7 (Sebeş – Deva). Încearcați-o, e cel mai bun mod de a gusta prospeţimea panoramelor, ce vă însoţesc încă dinainte de Pianu de Jos. Aici, chiar dacă deocamdată e mai mult luncă şi mici coline, cu livezi din loc în loc, totuşi veți ști că încep mealeaguri înalte. Ca să nu mai spunem de străzile care şerpuiesc, urcând prin Pianu de Jos şi, apoi, prin comuna Pianu, până la porţile semeţe ale dealurilor de la Strungari. Abia acolo tragi linie şi aduni: pe lângă şiragul de peisaje, ai văzut deja două mari monumente de artă, unul în Pianu de Jos (biserica evanghelică) şi altul în Pianu (biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”).

Cert e că întâlnirea intimă cu muntele începe doar de la Strungari încolo. Asta dacă vreți să ajungeți la Mănăstirea Afteia… Şi n-ar fi rău să încercați, fiindcă binecuvântarea de care vorbeam abia acum se revarsă. Sigur că aveți de urcat vreo 5 km prin pădure, pe un drum cam greoi şi cam îngust, chiar şi pentru maşinile mici. Dar merită din plin, dacă vă porniți cu gândul că sus vă aşteaptă un mic rai. Nu-s vorbe mari. Pur şi simplu n-am putea descrie altfel pacea care adie ca un duh, acolo, în curtea cu iarbă a mănăstirii.

Şi asta nu e tot. Ar mai fi o cale pe care să poţi ajunge sus, la Strungari. Dar mai bine păstrați-o ca drum de întoarcere, ca să încheiați călătoria cu un mic cadou din partea naturii. Vorbim de şoseaua care pleacă din Strungari spre satul Răchita, unindu-se apoi cu DN 67 C care trece prin Petreşti, ajungând la Sebeş. E acelaşi DJ 704 A, dar acum pătrundeți în cu totul altă ţară. Se cheamă Valea Sebeşului şi-o veți recunoaşte imediat, fiindcă are o sălbăticie unică. Văi adânci, versanţi puternici înclinaţi, serpentine ce-ţi dau fiori – totul se topeşte într-o retorică rustică a proporţiilor, care-ţi lipseşte dacă rămâi în regiunea domoală a Văii Pianului. Deci, notați-vă în agendă și această a doua rută: Pianu de Jos – Pianu – Strungari – Răchita – Petreşti.

citește și ...

Gârbova, insulă de arhitectură săsească

În 1879, la Gârbova, sașii au clădit un turn-clopotniță gigantic. Era de sine stătător, separat de alte construcții. Separat inclusiv de cetățuia care îl înconjoară. Nu știu câte alte sate transilvănene, specific săsești, se mai pot mândri cu un astfel de turn, parcă neobișnuit de mare pentru rolul aparent minor

Vezi Articol

Mühlbach. Cetatea unui oraș săsesc

Șapte burguri, adică Siebenbürgen. Este numele săsesc al Transilvaniei, iar unul dintre cele șapte este orașul Sebeș (Mühlbach, pe săsește), aflat la poalele Munților Șureanu. Alături de Bistrița (Bistritz), Brașov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaș (Mediasch), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighișoara (Schässburg), Sebeșul e reprezentativ atât pentru ceea ce este Transilvania, cât

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol

Ruine fotografiabile, la Săsciori

Ruine medievale există, de asemenea, la Săsciori, nu departe de Petrești, pe una dintre cele mai înalte culmi de lângă șosea. Urcarea nu e grea și nu durează, nici măcar pentru turistul neechipat. Dar e încă una dintre cetățile medievale care, grație stranietății lor terifiante, par să fie de la

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol
Scroll to Top