Doina Lie

Facebook
Twitter
LinkedIn

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe portativul de pian, ambianța romantică din Mühlbach-ul de secol XIX, tot astfel Doina Lie (1929-2012), prin sculpturile sale de factură gotică, expuse peste tot în Europa, a „dus” Sebeșul în sfere de formă și gândire care ating, parcă, miracolul. E o cinste, pentru noi, cei care trăim azi aici, să știm că am avut cândva astfel de nume în familia noastră urbană.

Doina Eugenia Lie s-a născut la Sebeș, la 1 iunie 1929, fiică a preotului greco-catolic Candit Lie și a învățătoarei Elisabeta Lie. Încheie studiile liceale pedagogice la București, dar i se refuză, de către comuniști, dreptul de a se înscrie la facultate, pe motiv de „origini nesănătoase”. Trei ani mai târziu, totuși, primește permisiunea de a intra la Institutul de Arte Plastice „Ion Grigorescu” din București, pe care îl absolvă cu succes în 1956, la clasa profesorului Constantin Baraschi. În același an, Doina Lie își începe activitatea și expune constant la Salonul Oficial al Capitalei și în țară. Începând cu 1975, se concentrează pe sculptură mică, urmând un șir de participări la saloane internaționale (Emmerich, Wesell, Amsterdam, Paris, Geneva, Iena, dar și în orașe din S.U.A și Mexic), și execută lucrări monumentale pentru spațiile ultra-centrale ale câtorva dintre orașele de la noi (Neagoe Basarab la Curtea de Argeș, Înotătoarea la Mamaia, Basorelief la teatrul din Comănești, Fântânile în fața Teatrului Național din Craiova, Mihai Eminescu și Unire la Sebeș, Iuliu Maniu la Alba Iulia). În 2004, e distinsă cu Ordinul Meritul Cultural, de către Președintele României Ion Iliescu, iar în 2007 devine Cetățean de Onoare al Municipiului Sebeș. De asemenea, lucrările îi sunt expuse, în colecții permanente, în muzee din București, Alba Iulia, Galați, Constanța, Suceava, Sibiu.

Piatră, marmură, lemn, bronz. Sunt materialele predilecte ale Doinei Lie, al cărei lucru pare să atingă, în esență, trei puncte ale sculpturii contemporane: statuarul occidental, imaginea hieratică și dinamica geometriei. Într-o măsură mai mică, dar nu cu mai puțin elan, s-a apropiat de fondul folcloric românesc și de patrimoniu. Și, cu toate că opera sa pulsează prin amestecul de elemente expresioniste, cubiste și postbizantine, totuși caracterul major e goticul. Misticul. Spiritualul, deseori tradus în forme bidimensionale. E o lume „în care materia se resoarbe, carnea intră în disoluție, dar totul rămîne în datele unui figurativ esențializat, fără a migra spre tipologie sau abstracțiune” (Pavel Șușară, critic de artă).

În casa natală din Sebeș, în ziua de 6 iunie 2012, Doina Lie se stinge. Dar rămâne, în constelația numelor de mari sculptori contemporani, o lumină vie.


citește și ...

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Ridurile roșii: Râpa Roșie

Sebeșul, ca burg săsesc aflat în zonă de deal-munte, are multe de oferit. Ulițe medievale, monumente istorice, arhitectură săsească. Dincolo, însă, de granițele orașului, se află un spațiu natural care atrage toate privirile și care se vede încă de pe autostradă. Se numește Râpa Roșie și e un loc pe

Vezi Articol

Fum de lumânare: Oașa

Dacă tot sunteți în Sebeș și v-ați bucurat, deja, de ambianța săsească a ulițelor sale medievale și a clădirilor-monument care dau greutate centrului istoric, poate n-ar fi rău să vă continuați călătoria, urcând pe Transalpina, în Munții Șureanu. Acolo se află un loc care merită cunoscut în detaliu: mănăstirea Oașa,

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

În sus, pe Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș:

Vezi Articol

Perla verde: Iezerul Șureanu

În Maramureș, e biserica Săpânța-Peri. Pe Transfăgărăşan, e lacul Bâlea. La București, e Ateneul. Toată lumea a auzit de ele, sunt obligatorii în agenda fiecărui turist și sunt motivul pentru care zonele în care se află au devenit celebre în țara noastră, din punct de vedere turistic. Mergând pe această

Vezi Articol

Afteia. Tihnă așa cum trebuie

Istoria mănăstirii Afteia, ca a multor lăcașuri din România, e scrisă pe cărți vechi de rugăciune, pe icoane și pe clopot. În absența documentelor oficiale, doar poveștile bătrânilor din sat sau istorisirile călugărilor îi mai pot reface trecutul întrerupt, confuz și destul de șovăit. Drumul până la mănăstire este, într-un

Vezi Articol
Scroll to Top