Perla verde: Iezerul Șureanu

Facebook
Twitter
LinkedIn

Rezervația naturală „Iezerul Șureanu”

În Maramureș, e biserica Săpânța-Peri. Pe Transfăgărăşan, e lacul Bâlea. La București, e Ateneul. Toată lumea a auzit de ele, sunt obligatorii în agenda fiecărui turist și sunt motivul pentru care zonele în care se află au devenit celebre în țara noastră, din punct de vedere turistic.

Mergând pe această logică, motivul pentru care Munții Șureanu sunt cunoscuți, în lume, este Iezerul Șureanu. Un spațiu pe cât de retras și intim, pe tot atât de căutat și renumit.

Din Sebeș, ca să ajungi acolo, nu ai decât 2 ore de mers cu mașina. Efortul, și durata, și consumul de combustibil merită, însă, din plin. Încă de pe drum, frumusețea tot mai sălbatică, aproape neatinsă de mâna omului, a Văii Sebeșului te pregătește parcă pentru întâlnirea cu ceva care se anunță a fi spectaculos, cu ceva care face ca tot ce a fost frumos până acum să culmineze. Ei bine, acel ceva este, fără dubiu, Iezerul Șureanu.

Judecând după liniștea care înconjoară întreg arealul lacului, putem spune că locul ăsta e mai degrabă terapeutic, decât turistic. Cărarea care pornește din fața Cabanei Șureanu (obiectiv militar) și care urcă, apoi coboară, apoi iar urcă și coboară, după care continuă prin afiniș, apoi peste rădăcini de brad și pe sub cetini, ca mai apoi să ajungă la malul iezerului, unde veți găsi o băncuță și o masă, amândouă parcă la fel de vechi ca și iezerul – ei bine, această cărare te face să înțelegi că locurile astea profund sălbatice au un numitor comun: tihna pură a naturii. O tihnă care, aici, nu e stricată nici de huruitul atv-urilor, nici de gălăgia chefurilor de la pensiuni. O tihnă completă, în care parcă îți vine să vorbești în șoaptă. Aici, totul pare a fi rupt din rai, dintr-un ceva superior, fără fisuri, fără minusuri.

Oamenii locului îi spun „lacul fără fund”. Nu pentru că n-ar avea, ba chiar poți vedea, cum urci pe Șureanu, bolovanii uriași de pe fundul lacului. Dar e „fără fund” fiindcă e alimentat de izvoare subterane, a căror adâncime n-a fost măsurată de mâini omenești. Lacul are o adâncime reală de 8 m, o lungime de 94 m şi o lăţime de 91 m, luciul de apă având o suprafață aproape perfect circulară. De fapt, geografii spun că este vorba despre „circul glaciar Şureanu”, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Rezervația mai cuprinde, totodată, vegetația abundentă care îmbracă poalele masivului Șureanu, precum și mlaștina de lângă iezer, unde nu e indicat să vă aventurați. De altfel, nici înotul, oricât ar fi de ispititor, nu e o idee bună: pe lângă faptul că e interzis, înotul în lacul glaciar Șureanu te îngheață pe loc, chiar și-n miez de vară. Și, pe cât de rece, pe atât de înșelătoare e apa lacului. Fiind extrem de limpede, ai senzația că nu e adâncă. Ei bine, după doar doi-trei pași în lac, te pomenești deja cu apa până la piept.

Pe scurt, cel mai bun mod de a vă bucura de iezer este să fiți acolo și atât. Sau să fotografiați, mai ales dimineața, când lumina bate spre munte și spre lac. Sau, dacă vă țin picioarele, să urcați pe Șureanu, de unde lacul se va vedea tot mai mic, ca o perlă într-un ocean de brazi. Priveliștea obținută de sus justifică, pe bună dreptate, porecla dată de occidentali Munților Șureanu – „Elveția Estului” –, poreclă ce ilustrează perfect intimitatea și exclusivitatea lacului, în contrast cu spectaculozitatea peisajelor din Șureanu. Prin urmare, dragi purtători de rucsacuri, dacă e vreun punct culminant, în orice călătorie prin aceste zone, atunci ar fi nu Transalpina, nu lacul Oașa, nu mănăstirea Oașa, ci iezerul.

Acces din Sebeș înspre Iezerul Șureanu: rezervația e situată la baza vârfului Șureanu. Accesul rutier, din Sebeș, începe pe DN 67 C (șoseaua Transalpina), trece prin satele Petrești, Sebeșel, Laz, Săsciori și Șugag, apoi continuă până la lacul Oașa. Distanța Sebeș – Oașa e de 64 km. De acolo, faceți dreapta pe drumul neasfaltat DJ 704, care continuă 16 km pe lângă mănăstirea Oașa, apoi prin zonele turistice Luncile Prigoanei și Poarta Raiului. După încă 2 km veți ajunge la Domeniul Schiabil Șureanu, de unde continuați la dreapta încă 2 km. În total, distanța de la Sebeș la Iezerul Șureanu este de 84 km, care pot fi parcurși în 2 ore. De la Sebeș la Oașa e asfalt bun; de la Oașa până la iezer drumul este accidentat, dar practicabil inclusiv de către mașinile mici, cu gardă joasă.

citește și ...

Lângă soare. Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme,

Vezi Articol

Poiana Inimii

E, într-adevăr, o poiană și e, într-adevăr, ca o inimă. Decupată nu de om, ci de Dumnezeu, din vremuri imemoriale. N-aveți cum să n-o vedeți, fiindcă e tocmai pe versantul opus, cum urcați spre Piatra Craivii. Și n-aveți cum să n-o țineți minte, pentru că pare a fi locul perfect

Vezi Articol

În sus, pe Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș:

Vezi Articol

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care

Vezi Articol

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Ridurile roșii: Râpa Roșie

Sebeșul, ca burg săsesc aflat în zonă de deal-munte, are multe de oferit. Ulițe medievale, monumente istorice, arhitectură săsească. Dincolo, însă, de granițele orașului, se află un spațiu natural care atrage toate privirile și care se vede încă de pe autostradă. Se numește Râpa Roșie și e un loc pe

Vezi Articol
Scroll to Top