Perla verde: Iezerul Șureanu

Facebook
Twitter
LinkedIn

Rezervația naturală „Iezerul Șureanu”

În Maramureș, e biserica Săpânța-Peri. Pe Transfăgărăşan, e lacul Bâlea. La București, e Ateneul. Toată lumea a auzit de ele, sunt obligatorii în agenda fiecărui turist și sunt motivul pentru care zonele în care se află au devenit celebre în țara noastră, din punct de vedere turistic.

Mergând pe această logică, motivul pentru care Munții Șureanu sunt cunoscuți, în lume, este Iezerul Șureanu. Un spațiu pe cât de retras și intim, pe tot atât de căutat și renumit.

Din Sebeș, ca să ajungi acolo, nu ai decât 2 ore de mers cu mașina. Efortul, și durata, și consumul de combustibil merită, însă, din plin. Încă de pe drum, frumusețea tot mai sălbatică, aproape neatinsă de mâna omului, a Văii Sebeșului te pregătește parcă pentru întâlnirea cu ceva care se anunță a fi spectaculos, cu ceva care face ca tot ce a fost frumos până acum să culmineze. Ei bine, acel ceva este, fără dubiu, Iezerul Șureanu.

Judecând după liniștea care înconjoară întreg arealul lacului, putem spune că locul ăsta e mai degrabă terapeutic, decât turistic. Cărarea care pornește din fața Cabanei Șureanu (obiectiv militar) și care urcă, apoi coboară, apoi iar urcă și coboară, după care continuă prin afiniș, apoi peste rădăcini de brad și pe sub cetini, ca mai apoi să ajungă la malul iezerului, unde veți găsi o băncuță și o masă, amândouă parcă la fel de vechi ca și iezerul – ei bine, această cărare te face să înțelegi că locurile astea profund sălbatice au un numitor comun: tihna pură a naturii. O tihnă care, aici, nu e stricată nici de huruitul atv-urilor, nici de gălăgia chefurilor de la pensiuni. O tihnă completă, în care parcă îți vine să vorbești în șoaptă. Aici, totul pare a fi rupt din rai, dintr-un ceva superior, fără fisuri, fără minusuri.

Oamenii locului îi spun „lacul fără fund”. Nu pentru că n-ar avea, ba chiar poți vedea, cum urci pe Șureanu, bolovanii uriași de pe fundul lacului. Dar e „fără fund” fiindcă e alimentat de izvoare subterane, a căror adâncime n-a fost măsurată de mâini omenești. Lacul are o adâncime reală de 8 m, o lungime de 94 m şi o lăţime de 91 m, luciul de apă având o suprafață aproape perfect circulară. De fapt, geografii spun că este vorba despre „circul glaciar Şureanu”, sculptat în resturile domoale ale platformei Şureanu-Comărnicelu. Rezervația mai cuprinde, totodată, vegetația abundentă care îmbracă poalele masivului Șureanu, precum și mlaștina de lângă iezer, unde nu e indicat să vă aventurați. De altfel, nici înotul, oricât ar fi de ispititor, nu e o idee bună: pe lângă faptul că e interzis, înotul în lacul glaciar Șureanu te îngheață pe loc, chiar și-n miez de vară. Și, pe cât de rece, pe atât de înșelătoare e apa lacului. Fiind extrem de limpede, ai senzația că nu e adâncă. Ei bine, după doar doi-trei pași în lac, te pomenești deja cu apa până la piept.

Pe scurt, cel mai bun mod de a vă bucura de iezer este să fiți acolo și atât. Sau să fotografiați, mai ales dimineața, când lumina bate spre munte și spre lac. Sau, dacă vă țin picioarele, să urcați pe Șureanu, de unde lacul se va vedea tot mai mic, ca o perlă într-un ocean de brazi. Priveliștea obținută de sus justifică, pe bună dreptate, porecla dată de occidentali Munților Șureanu – „Elveția Estului” –, poreclă ce ilustrează perfect intimitatea și exclusivitatea lacului, în contrast cu spectaculozitatea peisajelor din Șureanu. Prin urmare, dragi purtători de rucsacuri, dacă e vreun punct culminant, în orice călătorie prin aceste zone, atunci ar fi nu Transalpina, nu lacul Oașa, nu mănăstirea Oașa, ci iezerul.

Acces din Sebeș înspre Iezerul Șureanu: rezervația e situată la baza vârfului Șureanu. Accesul rutier, din Sebeș, începe pe DN 67 C (șoseaua Transalpina), trece prin satele Petrești, Sebeșel, Laz, Săsciori și Șugag, apoi continuă până la lacul Oașa. Distanța Sebeș – Oașa e de 64 km. De acolo, faceți dreapta pe drumul neasfaltat DJ 704, care continuă 16 km pe lângă mănăstirea Oașa, apoi prin zonele turistice Luncile Prigoanei și Poarta Raiului. După încă 2 km veți ajunge la Domeniul Schiabil Șureanu, de unde continuați la dreapta încă 2 km. În total, distanța de la Sebeș la Iezerul Șureanu este de 84 km, care pot fi parcurși în 2 ore. De la Sebeș la Oașa e asfalt bun; de la Oașa până la iezer drumul este accidentat, dar practicabil inclusiv de către mașinile mici, cu gardă joasă.

citește și ...

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol

Biserica sașilor, curiozități inside & out

Cu toate că valoarea bisericii sașilor din Sebeș pare să țină strict de ansamblu și de proporții, există, totuși, o mulțime de detalii de interior și de exterior, fără de care identitatea locașului ar fi incompletă. Iată doar câteva: Piatra rușinii – înăuntrul bisericii există o piatră a penitenţei. E

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Laz. Amprente medievale

O altă cetate cu istorie tulbure, de care puțini au auzit și pe care chiar și mai puțini au văzut-o, fiind aproape imposibil de identificat inclusiv cu ochiul liber, este cetatea de pământ din Laz, lângă Săsciori. Oamenii locului îi spun „Cetățeaua” de pe Gărgălău, fiind situată pe vârful Dealului

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol
Scroll to Top