La pas, prin Sebeș

Facebook
Twitter
LinkedIn

Motive de plimbare pe străzile Sebeșului

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru, uliţele vă ies în cale, ca o invitaţie la timp liber. Acesta e săsescul Mühlbach, un amestec indescriptibil de refugii şi claxoane.

Acum, însă, vorbim despre refugii. Nu sunt foarte multe, dar cele care există merită tot efortul unei după-amieze. Deci…

… Parcul Arini. Fără îndoială, rămâne în continuare cel mai bun loc de plimbare & relaxare, pe o rază de 15-20 de km în jurul Sebeşului. Accesul e simplu (la ieşire din Sebeş, spre Petreşti, în dreapta) iar suprafaţa e suficient de mare încât să încapă toţi cei cu chef de plimbare – alergare – grătar – şedinţe foto. Vegetaţia, mai mult sălbatică decât amenajată, vă cucereşte din prima şi vă rupe totalmente de gălăgia șoselei. De altfel, e şi locul celor mai savuroase legende urbane ale sebeşenilor, consumate în fiecare din simbolurile pe veci pitoreşti ale parcului. Şi enumerăm aici aşa: ştrandul (care nu mai există, din păcate), râul învolburat al Sebeşului (cu golfurile lui superbe), micul baraj de beton și cascada sa (dărâmată de forţa apelor, cu tot cu zecile sale de idile trăite acolo), stadionul (câmp de luptă pe viaţă şi pe moarte la „rezistenţele” de la bac), ursoaica cu pui de la restaurant (statuie cu care credem că s-au pozat toţi sebeşeni, de-a lungul a zeci de ani) şi aşa mai departe.

… Cartierul Romantic. Da, exact cum spune şi numele, e un spaţiu care-şi merită reputaţia cel puţin pentru ambianţa de tablou care vă învăluie încă de la primele  sale case. „Cartierul”, însă, cuprinde doar câteva străduţe – Şureanu, Spitalului, Călugăreni şi Unirii. Cât despre romantismul acestei mici lumi, s-o spună miile de localnici ale căror amintiri din copilărie se leagă de teii, de grădinile cu flori şi de casele monumental-pitoreşti ale „cartierului”. Mai ales uliţa Şureanu, unde se află Spitalul Mare, e un colier de vechi locuinţe boiereşti şi de grădini „la stradă”, cu coloane, frontoante, statui, garduri vii. O plăcere să le vezi. Din păcate, renumele de „cartier romantic” s-a pierdut după 1989, în cultura urbană tot mai şubredă şi demitizantă, astfel încât puţini localnici mai zâmbesc la auzul acestui nume.

… pe străduţe sibiene.Tot la Sebeş rămânem, doar că asemănarea cu Sibiul e cea mai bună cale de a înţelege farmecul săsesc al orăşelului de lângă Râpa Roşie. Şi aici, la Sebeş, găsiți aproximativ aceeaşi structură urbanistică, cu piaţă mare şi piaţă mică, biserică săsească, acoperişuri uriaşe. Dar, mai ales, găseşti uliţe înguste şi şerpuitoare, pe care parcă amuţesc toate zgomotele aglomeraţiei din centru. Uite aşa se face că străzi precum a Cetăţii, a Pieţii, a Viilor, a Bistrei, a Mioriţei, Caragiale, Peneş Curcanul alcătuiesc un spaţiu de istorie vie. Nu lipsesc zidurile de cetate şi turnurile, precum şi ambianţa de linişte. Combinaţie mai potrivită nici că există.







citește și ...

Lucian Blaga

Sebeșul există, în documente, de opt secole. Din 1245, istoria acestui burg apare în cărți și memorii. Dar felul în care Sebeșul există, începând cu Lucian Blaga, născut aici, în Lancrămul Sebeșului, ne face să credem că doar un nume mare, precum al lui Blaga, ar putea da unui loc

Vezi Articol

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Doi vecini: Șureanu și Pătru

Dacă e vreme bună și umblați mai mult în bocanci decât în adidași, e clar: vă place muntele mai mult decât bulevardul și vă petreceți mai mult timp pe poteci decât pe trotuar. Iată, mai jos, două vârfuri montane, ambele din Munții Șureanu. Aflați unul lângă altul, ca doi vecini,

Vezi Articol

Turnurile Sebeșului

Din cele opt turnuri ale cetății, au rămas patru, purtând denumirile breslelor cărora le aparțineau. Astfel, vorbim în primul rând despre Turnul Croitorilor (sau al Studentului), cel mai falnic dintre toate, exemplu al arhitecturii militare europene vechi, rectangular, cu trei nivele de tragere şi parter înalt. Apoi e Turnul Octogonal

Vezi Articol

Cetăți dacice în Alba

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol
Scroll to Top