Lângă soare. Mănăstirea Măgura

Facebook
Twitter
LinkedIn

Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme, ghemuită între munți ca un cuib între ramuri.

De fapt, Mănăstirea Măgura (aflată pe granița dintre județele Alba și Sibiu) e ceea ce v-ați închipui că înseamnă, în sens clasic, o mănăstire. Departe de ultimele căsuțe locuite, la capătul unui drum de munte, ea își ilustrează perfect numele: Măgura, adică deal mare izolat. Într-adevăr, schitul e cocoțat pe un vârf de colină, la capătul unor poteci, dincolo de câteva gărdulețe de lemn, ale căror portițe îți amintesc de cărțile cu povești.

La prima vedere, mănăstirea pare foarte veche. Acoperișul de lemn, turla subțire, curtea mică și cimitirul cu câteva cruci par a fi decorul unui spațiu mănăstiresc vechi de când lumea. Începuturile sale, însă, sunt recente, abia din 5 septembrie 1999, zi în care a fost sfințită biserica. Era răsplata unei trude îndelungate, depusă din toată inima de stareța Maria Streulea, încă din anii ’90. Au fost clădite chiliile, a fost ridicată biserica, pe fundație de beton, cu talpă de stejar și pereți de brad, toate executate în doar 11 luni de meșterul Ioan Aloman din Mărtinie.

Cât despre ținutul în care se află, Mănăstirea Măgura se poate mândri: e situată pe întinsul comunei Jina (județul Sibiu), renumită în toată țara pentru avuția, grandoarea și frumusețea ei, în urma a secole întregi de păstorit. Practic, spun statisticile, Jina este cea mai întinsă și cea mai înaltă localitate compactă din România (suprafață de 32.980 ha, măsurând 35-40 km pe direcția nord-sud și având în cuprinsul ei Munții Șureanu, Munții Cibin și Munții Lotru).

Acces din Sebeș înspre mănăstirea Măgura: drumul începe din Sebeș, pe DN 67 C și ajunge în Șugag. La ieșire din sat, faci stânga la indicatorul spre Jina și continui prin satul Dobra. La prima bifurcație, faci dreapta pe un drum forestier care urcă direct la mănăstire. În total, de la ieșirea din Șugag până la schit sunt 10 km. Atenție însă, drumul e îngust și accidentat. Trebuie să fii echipat, pe timp de iarnă, cu lanţuri şi cauciucuri de iarnă, iar vara, cu 4×4 sau mașină cu gardă înaltă. E nevoie de tracţiune puternică, drumul care urcă pe dealul mănăstirii fiind abrupt. Distanță față de Șugag: 9 km.

citește și ...

Casa lui Blaga

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani

Vezi Articol

Câlnic. Muzeul cu străzi

Drumul care duce la Câlnic și care, odată ce părăsește șoseaua dintre Sebeș și Sibiu, intră într-o zonă de câmpie și deal, e cel mai simplu mod de a înțelege ținutul săsesc: molcom, nespectaculos, echilibrat, previzibil, odihnitor, ușor de abordat. E descrierea pe care un sat precum Câlnicul o merită

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Câlnic. Muzeul cu străzi

Drumul care duce la Câlnic și care, odată ce părăsește șoseaua dintre Sebeș și Sibiu, intră într-o zonă de câmpie și deal, e cel mai simplu mod de a înțelege ținutul săsesc: molcom, nespectaculos, echilibrat, previzibil, odihnitor, ușor de abordat. E descrierea pe care un sat precum Câlnicul o merită

Vezi Articol

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Piatra Secuiului

Dacă v-am arăta imagini cu Piatra Secuiului, din Apuseni, și v-am spune că sunt din Tibet sau Japonia, ne-ați crede. Stâncile mari, înălțate parcă brusc din câmpie, ca și când n-ar trebui să fie acolo, te trimit cu gândul la cele mai stranii locuri din Asia. Locuri unde, de obicei,

Vezi Articol
Scroll to Top