Casa lui Blaga

Facebook
Twitter
LinkedIn

Casa memorială „Lucian Blaga”

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani de viață, deține o casă memorială în care ar fi păcat să nu intrați. O casă cu grinzi de lemn, mobilier de secol XIX, manuscrise, haine vechi, tablouri, fotografii, geamuri înguste și ziduri groase. Casa lui Blaga.

Se află în Lancrăm, la 1 km de Sebeş și e căminul în care s-a născut cel mai ilustru reprezentant al culturii naționale – poetul, filosoful, dramaturgul, eseistul, traducătorul și diplomatul Lucian Blaga. Din fericire pentru turiștii care caută autenticitate și feeling rustic netrucat, casa natală a lui Blaga a fost restaurată astfel încât să corespundă întru totul imaginii descrise de acesta, în cartea Hronicul şi cântecul vârstelor (considerată a fi cea mai autorizată sursă în privinţa trecutului clădirii). Ca atare, recondiţionarea casei a însemnat recuperarea vechii ambianţe rurale, pe care o veți resimţi peste tot. În podele, grinzi, ferestruici, în mobilier și călimare de cerneală. Dacă vreți o porție de liniște vindecătoare, faceți un drum până la Lancrăm. Până la casa văruită în albastru, de pe Ulița Veche, nr. 71.

E bine de știut, când intrați în curte, că această casă românească simplă, frumos de simplă, nu a arătat mereu așa. Și nu a aparținut dintotdeauna familiei Blaga. Moștenită de la un bunic („Moș Simion”), casa a intrat în posesia părinților lui Blaga (Ana și Isidor, preot în sat) în 1870. În 1908, însă, moare tatăl Isidor. Nevoită să găsească repede o sursă de venit pentru a întreține familia și pentru a asigura educația copiilor, mama vinde casa, mutându-se împreună cu copiii la Sebeș. Doar 10 ani a locuit Lucian Blaga, mezin al familiei, în casa părintească, alături de frații săi (nouă la număr, dintre care doar șase au supraviețuit, ceilalți fiind răpuși de boli încă din copilărie).

Abia în 1995, anul centenarului nașterii poetului, statul român obține casa, prin răscumpărare de la niște proprietari străini. Au urmat trei ani de restaurări și amenajări, un sprijin important venind de la rude, apropiați ai lui Lucian Blaga, personalități și instituții, care au făcut donații. Prin urmare, veți găsi, în odăile casei, o mulțime de lucruri autentice, echilibrat așezate, care recompun biografia lui Blaga. De la manuscrise, volume semnate, documente și statuete, până la piese de mobilier, portrete, fotografii, război de țesut, veselă, obiecte de uz personal (penița, călimara, paltonul, pălăria, geamantanul), casa expune frânturi din viața și opera lui Blaga, într-un fel în care, probabil, însuși Blaga ar fi fost bucuros să le vadă astfel orânduite.

Târziu, deci, casa și-a recăpătat identitatea ce i se cuvenea. Din 1998, ea este muzeu (împreună cu vechea șură din curte, azi transformată în spațiu multifuncțional, dedicat evenimentelor culturale) și vă așteaptă, cu porțile de lemn deschise, pentru a-i cunoaște farmecul bătrânesc, rural, plin de tăcere.

Program de vizitare: marți – Duminică, 08.00 – 16.00 (ultima intrare: 15.30)

Contact: www.cclbsebes.ro


 

citește și ...

Pregătitul lânii

 Odată cu luna iunie, când căldura devine tot mai mare, oile se tund, lâna se spală, se usucă, după care se duce la dărăcit, la scărmănat, fiind astfel pregătită pentru tors. După ce se toarce, se vopseşte şi se foloseşte la ţesut. Cânepa cere, în prelucrarea ei, mai multe operaţiuni

Vezi Articol

Lângă soare. Mănăstirea Măgura

O poartă de lemn cioplit, un drum abrupt de țară, colibe din loc în loc și mult soare, dincolo de deal. Sunt amănuntele decorului de pe Valea Șugagului, la cota 1.071, unde doar clopotele unei mici mănăstiri de maici umplu aerul de munte. E mănăstirea Măgura, pe vârf de culme,

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Sebeșul este exact cum e privit. De fapt, dacă exagerăm puțin exprimarea, putem spune că sunt mai multe Sebeșuri într-unul. Pe de o parte, e Sebeșul rural, Sebeșul calm. Privit de departe, pare învăluit într-o ceață de poveste. Mai ales toamna și iarna. O ceață roz-albastră, ca un duh, care

Vezi Articol

Casa memorială „Lucian Blaga”

„Sat al meu, ce porți în nume / Sunetele lacrimei” sunt două dintre versurile lui Lucian Blaga care certifică apartenența sa la satul natal, Lancrăm, de lângă Sebeș. O apartenență ale cărei mărturii le veți găsi, în prezent, în casa în care s-a născut poetul, filosoful, dramaturgul și eseistul Blaga.

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Transilvania. Urme săsești

„Cetăţeni loiali ai acestei Ţări, care este patria noastră, ne păstrăm limba, cultura şi tradiţiile şi înţelegem să ne îndeplinim cu hotărâre şi în orice împrejurare îndatoririle pe care le avem faţă de această Ţară. Ne vom sacrifica chiar şi viaţa”, declara, în 6 ianuarie 1940, Otto Broneske, reprezentantul sașilor

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol
Scroll to Top