Casa lui Blaga

Facebook
Twitter
LinkedIn

Casa memorială „Lucian Blaga”

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani de viață, deține o casă memorială în care ar fi păcat să nu intrați. O casă cu grinzi de lemn, mobilier de secol XIX, manuscrise, haine vechi, tablouri, fotografii, geamuri înguste și ziduri groase. Casa lui Blaga.

Se află în Lancrăm, la 1 km de Sebeş și e căminul în care s-a născut cel mai ilustru reprezentant al culturii naționale – poetul, filosoful, dramaturgul, eseistul, traducătorul și diplomatul Lucian Blaga. Din fericire pentru turiștii care caută autenticitate și feeling rustic netrucat, casa natală a lui Blaga a fost restaurată astfel încât să corespundă întru totul imaginii descrise de acesta, în cartea Hronicul şi cântecul vârstelor (considerată a fi cea mai autorizată sursă în privinţa trecutului clădirii). Ca atare, recondiţionarea casei a însemnat recuperarea vechii ambianţe rurale, pe care o veți resimţi peste tot. În podele, grinzi, ferestruici, în mobilier și călimare de cerneală. Dacă vreți o porție de liniște vindecătoare, faceți un drum până la Lancrăm. Până la casa văruită în albastru, de pe Ulița Veche, nr. 71.

E bine de știut, când intrați în curte, că această casă românească simplă, frumos de simplă, nu a arătat mereu așa. Și nu a aparținut dintotdeauna familiei Blaga. Moștenită de la un bunic („Moș Simion”), casa a intrat în posesia părinților lui Blaga (Ana și Isidor, preot în sat) în 1870. În 1908, însă, moare tatăl Isidor. Nevoită să găsească repede o sursă de venit pentru a întreține familia și pentru a asigura educația copiilor, mama vinde casa, mutându-se împreună cu copiii la Sebeș. Doar 10 ani a locuit Lucian Blaga, mezin al familiei, în casa părintească, alături de frații săi (nouă la număr, dintre care doar șase au supraviețuit, ceilalți fiind răpuși de boli încă din copilărie).

Abia în 1995, anul centenarului nașterii poetului, statul român obține casa, prin răscumpărare de la niște proprietari străini. Au urmat trei ani de restaurări și amenajări, un sprijin important venind de la rude, apropiați ai lui Lucian Blaga, personalități și instituții, care au făcut donații. Prin urmare, veți găsi, în odăile casei, o mulțime de lucruri autentice, echilibrat așezate, care recompun biografia lui Blaga. De la manuscrise, volume semnate, documente și statuete, până la piese de mobilier, portrete, fotografii, război de țesut, veselă, obiecte de uz personal (penița, călimara, paltonul, pălăria, geamantanul), casa expune frânturi din viața și opera lui Blaga, într-un fel în care, probabil, însuși Blaga ar fi fost bucuros să le vadă astfel orânduite.

Târziu, deci, casa și-a recăpătat identitatea ce i se cuvenea. Din 1998, ea este muzeu (împreună cu vechea șură din curte, azi transformată în spațiu multifuncțional, dedicat evenimentelor culturale) și vă așteaptă, cu porțile de lemn deschise, pentru a-i cunoaște farmecul bătrânesc, rural, plin de tăcere.

Program de vizitare: marți – Duminică, 08.00 – 16.00 (ultima intrare: 15.30)

Contact: www.cclbsebes.ro


 

citește și ...

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Turnul cu ceas. Reperul unui oraș întreg

Când te apropii de Sebeș, vezi turnul cu ceas. Când treci prin centru, vezi turnul cu ceas. Când intri pe net și dai search cu Sebeșul, vezi turnul cu ceas. Din orice unghi ai privi Sebeșul și orice imagine ai vedea cu acest mic burg săsesc de lângă Râpa Roșie,

Vezi Articol

Ridurile roșii: Râpa Roșie

Sebeșul, ca burg săsesc aflat în zonă de deal-munte, are multe de oferit. Ulițe medievale, monumente istorice, arhitectură săsească. Dincolo, însă, de granițele orașului, se află un spațiu natural care atrage toate privirile și care se vede încă de pe autostradă. Se numește Râpa Roșie și e un loc pe

Vezi Articol

Șoseaua care sparge norii: Transalpina

Ca să vă faceți o idee despre ceea ce înseamnă șoseaua Transalpina, imaginați-vă un drum aflat dincolo de nori, unde vântul bate incredibil de tare și unde nu mai există copaci. Un drum pe care, uneori, nu îl poți traversa de pe o parte pe alta. Atât e de aglomerat.

Vezi Articol

Puțin praf peste mult gotic, în satul Boz

Una dintre cele mai frumoase urme lăsate de sași, în Transilvania, e biserica evanghelică fortificată din Boz, azi aflată într-o stare dezolantă. Este o operă arhitectonică unică, care a făcut ca satul să rămână în istorie. Primele pietre ale monumentului au fost aşezate la mijlocul secolului al XVI-lea, în stilul

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol
Scroll to Top