Franz Binder

Facebook
Twitter
LinkedIn

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă vom spune noi, aici. Basoreliefurile sunt reprezentări de scene exotice, din Africa, iar cel care le-a comandat și a cerut să fie expuse, acolo, a fost sebeșeanul Franz Binder (1820-1875), proprietar al casei în secolul XIX, explorator, colecționar, farmacist și naturalist de mare notorietate în epocă. Vorbim despre basoreliefuri care ilustrează scene din expedițiile lui Binder pe continentul negru, de numele lui legându-se una dintre cele mai mari și vechi colecții de etnografie extraeuropeană, din Europa, expusă la muzeele din Sebeș și Sibiu.

Născut în 1824, la Sebeș, Franz Binder și-a dorit să fie farmacist, continuând tradiția familiei. Era, totodată, un înfocat călător, astfel că în 1849 a luat calea Egiptului. Voia să afle noi orizonturi, dar și să își găsească fratele vitreg, Samuel Mauksch (militar în armata egipteană), căruia i se pierduse urma. De la Constantinopol până la Bagdad, și mai departe prin Alep, călare pe catâr sau folosind plute de el făcute, Binder a trecut printr-o mulțime de peripeții (descrise în cartea nepotului său, E. Kurt Binder, Călătoriile și aventurile unui sas din Transilvania, 1930). Drumul lui Binder continuă spre Cairo, în 1850, însă nici acolo nu își găsește fratele. Nereușind să se angajeze ca farmacist, va lucra ca tăietor de furnir, cofetar și berar.

Urmează, pentru Binder, 12 ani de misiuni și expediții comerciale, pe corăbii sau călare pe cămile, timp în care devine un adevărat explorator, conducător de caravane și un excelent comerciant. Lei, gheparzi, antilope, pisici de mosc, baticuri, oglinzi, mătase, rom, ciorapi – Franz Binder vinde, cumpără, obține, pierde, negociază. Primește daruri de la șefi de triburi și cunoaște, îndeaproape, cultura africană. Pentru o perioadă, a lucrat ca funcționar în capitala Sudanului, iar apoi ca viceconsul onorific al Imperiului Austro-Ungar. În 1853, în timpul unei misiuni comerciale, ajunge la reședința regelui fungilor, de pe Nilul superior, fiind primul european sosit vreodată acolo.

Franz Binder nu e, însă, o poveste, oricât ar părea să fie așa. Tot ce a strâns el, în expedițiile lui de 12 ani – în care a fost, pe rând, farmacist, hamal, bucătar, berar, agent comercial, ghid turistic – se reunește într-o colecție impresionantă (peste 500 de piese, însemnând arme, podoabe, plante, animale împăiate, roci, obiecte de uz personal și obiecte etnografice, culese de pe cursul Nilului), pe care Binder a donat-o Gimnaziului Evanghelic din Sebeș și Societății Transilvane pentru Științele Naturale din Sibiu. Colecția se află atât în vitrinele Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, cât și la Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” din Sibiu (unicul, de acest fel, din România). Despre această colecție, W. Hirschberg (de la Völkerkunde Museum din Viena) scria că „este, fără îndoială, cea mai veche colecție închisă din regiunea superioară a Nilului pe care o cunoaștem azi”.

În ultimii ani din viață, însă, Franz Binder s-a îmbolnăvit de pneumonie. Agravându-i-se boala, s-a văzut nevoit să-și vândă casa din centrul Sebeșului. A cumpărat, în schimb, o locuință în Vurpăr (la 11 km de Sebeș). Acolo s-a stins, răpus de boală, în 1875. E înmormântat într-un superb cavou, pe un deal din spatele casei, unde crescuse flori și pomi exotici.

citește și ...

Augustin Bena

Un nume care, prin simpla lui pronunție, te trimite cu gândul la tezaurul muzical transilvănean de la început de secol XX, este Augustin Bena (1880 – 1962). Născut în Pianu de Jos, sat săsesc aflat la 15 km de Sebeș, fiu al preotului Ioan II, Augustin Bena are o biografie

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare din betoane

Probabil ați auzit de Căpâlna. Nu ne referim, acum, la cea de pe Târnave, de lângă Blaj, ci la Căpâlna de lângă Sebeș, de pe Transalpina. Ei bine, dragi iubitori de călătorii bune, la Căpâlna „de Sebeș” se află un loc ce merită văzut. Un loc care ar trebui să

Vezi Articol

Doi vecini: Șureanu și Pătru

Dacă e vreme bună și umblați mai mult în bocanci decât în adidași, e clar: vă place muntele mai mult decât bulevardul și vă petreceți mai mult timp pe poteci decât pe trotuar. Iată, mai jos, două vârfuri montane, ambele din Munții Șureanu. Aflați unul lângă altul, ca doi vecini,

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol

Pianu de Sus. Bisericuța în care încape cerul

Oriunde ai călători, nu uita de amănunte. E o lege nescrisă a turistului, care spune să nu lași nici un loc nedescoperit, în drumul tău. Aşa că, mai ales în drumeţii, amănuntul trebuie zărit, povestit. Dacă nu lumii întregi, măcar oamenilor locului, care poate nici nu cunosc comoara lângă care

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol
Scroll to Top