Hermann Meuselbach

Facebook
Twitter
LinkedIn

Hermann Meuselbach

Orice vizită, în Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, înseamnă, pentru vizitator, o stare amestecată de uimire, de curiozitate, de fascinație. Colecțiile de etnografie, de istorie, de științele naturii au întotdeauna acest efect, oricât ar fi vizitatorul de obosit. Însă felul în care colecția de artă plastică – în care sunt expuse permanent tablourile lui Hermann Meuselbach (1858-1924), alături de cele ale lui Sava Henția și Karl Brandsch – ajunge la inima celui care le privește, ține de atingeri sufletești. De intimitate. De taină între artist și privitor.

Peisajele urbane, din Sebeșul de secol XIX, precum și cele naturale, din împrejurimi, vă vor face să țineți minte imaginile descrise în tablourile pictorului Meuselbach. Abordarea descriptivă a priveliștii – tributară atât tehnicii fotografice a naturalismului, cât și romantismului care, la final de secol XIX, își topea ultimele zvâcniri în impresionism – e secretul prin care pădurea, ulița sau lacul se vor atinge intim de privirea voastră. Nu sunt remarbabile din punct de vedere tehnic, au limitările și naivitățile unui stil captiv în idilic, dar vă vor plăcea și sunt deosebit de frumos accesibile. Și nici foarte multe lucrări nu sunt expuse, în odăile săsești ale muzeului, însă cele care sunt vi se vor lipi de suflet, veți vedea.

Născut în Eischleben (Germania), în 28 ianuarie 1858, pictorul Hermann Meuselbach încheie cu succes cursurile Școlii de Artă din Weimer, după care, la 23 de ani (în 1881), ia calea Transilvaniei, stabilindu-se definitiv la Sebeș. Aici va preda desenul artistic, în cadrul Gimnaziului Evanghelic și al Școlii de Fete; va picta în special în timpul său liber, mai ales după pensionare, preferate fiind subiectele citadine din Sebeș și natura. În 12 noiembrie 1924, în același oraș de lângă Râpa Roșie, în care venise la 23 de ani, Meuselbach moare. Rămân, în urma sa, 26 de lucrări, printre care Biserica Evanghelică, Poarta veche a cetăţii, Turnul octogonal, Parcul cu arini, Râpa roşie, Plutaş pe Valea Sebeşului, Moară, Canton de munte.

citește și ...

Vingard, bucuria fotografului

Frumoasă, în pustietatea sa tristă, este și biserica evanghelică din Vingard, întocmai ca cea din Boz. Remarcabilă ca poziționare panoramică, biserica a fost ridicată în 1461, având aceeași structură de biserică-sală, marcată de stilul gotic târziu. Construcţia ei e legată de numele lui Johannes Gereb de Vingard, de la care

Vezi Articol

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

La pas, prin Sebeș

„Fă o plimbare!” Îndemnul sună bine, sună comercial, însă şi mai bine sună, vă asigurăm, 2-3 ore de promenadă pe străzile vechi ale Sebeşului. Oricând, indiferent de anotimp, pentru că locurile de plimbare vi se descoperă în frumusețea fiecărei perioade din an. La doar câţiva paşi de agitaţia din centru,

Vezi Articol

Munți obligatorii în județul Alba. Țara Moților

Dacă ar fi să găsim o singură expresie prin care să descriem Țara Moților, ca relief de munte, cea mai potrivită ar putea fi „e tot ce trebuie să văd, ca să cred că am văzut tot”. Într-adevăr, pe oricare drum ați umbla, prin Apuseni, veți crede că ați vizitat

Vezi Articol

Casa lui Blaga

Nu e în Sebeș, ci în Lancrăm. Iar dacă spunem „Lancrăm”, suntem convinși că singurul nume care vă vine în minte e „Blaga”. Și nu veți greși. Acest sat, care a reușit în mod miraculos să-și păstreze profunzimea rurală de care se îndrăgostise Lucian Blaga (1895-1961) încă din primii ani

Vezi Articol

Castrul roman de pe Vârful lui Pătru

Ruine antice se află, totodată, pe Vârful lui Pătru, la cota 1.950, fiind cea mai mare altitudine la care au fost identificate ruine pe teritoriul Daciei. Sunt rămășițele unui castru roman, construit în timpul primului război cu dacii, în anul 102, pentru a servi ca punct de atac asupra Sarmizegetusei,

Vezi Articol

Laz. Amprente medievale

O altă cetate cu istorie tulbure, de care puțini au auzit și pe care chiar și mai puțini au văzut-o, fiind aproape imposibil de identificat inclusiv cu ochiul liber, este cetatea de pământ din Laz, lângă Săsciori. Oamenii locului îi spun „Cetățeaua” de pe Gărgălău, fiind situată pe vârful Dealului

Vezi Articol
Scroll to Top