Ioan Raica

Facebook
Twitter
LinkedIn

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea ideii de muzeu în Sebeș, cât și înființarea lui propriu-zisă, în 1951.

Că Ioan Raica este ctitorul de facto muzeului nu e ceva întâmplător. Este, probabil, în logica justă a lucrurilor ca cel care s-a străduit cel mai mult, care și-a dorit cel mai mult și care a jertfit din timpul și energia sa, mai mult decât toți ceilalți, să fie cel căruia să i se cuvină rolul de întemeietor. Astfel se face că, după o perioadă de convingere a decidenților locali ai Sebeșului și după elaborarea unui adevărat plan de bătaie, pentru ca proiectul de înființare a muzeului „să treacă” de comisiile de evaluare din acei ani, Ioan Raica obținea, de la Comitetul pentru Așezăminte Culturale din RPR, în 21 martie 1951, undă verde pentru visul său. Au urmat ani de muncă asiduă, de organizare a exponatelor, de amenajare a spațiilor, de gândire a întregii structuri. Ca instituție, muzeul există din 1951, iar până în 1953 a funcționat într-o veche clădire a CEC-ului, cu doar trei camere. Azi, acea clădire nu mai există, a fost demolată. Relocarea instituției, în monumentul istoric Casa Zápolya, avea loc în 1953 și abia după câțiva ani de pregătiri, în ziua de 7 noiembrie 1957, porțile muzeului se deschideau oficial. A funcționat, începând de atunci, sub denumiri succesive: Muzeul Raional Sebeş, Muzeul Mixt Sebeş, Muzeul Orăşenesc Sebeş și, acum, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, onorând numele ctitorului său.

Despre muzeograful Ioan Raica merită să știți, totodată, că era un fervent cercetător al istoriei Sebeșului și al împrejurimilor. Pasiunea sa pentru tărâmurile natale l-a împins să înființeze revista „Școala Albei”, care a apărut între 1934-1946, dar și să publice articole în reviste de profil: Analele Apulum ale Muzeului Unirii din Alba Iulia, Sagetia ale muzeului din Deva și Acta Musei Napocensis ale muzeului din Cluj-Napoca), în ziarul „Unirea”, în volumul Meșteri și meșteșugari din sud-vestul Transilvaniei.

Profesional, Ioan Raica a fost doar învățător. Iată, însă, câte a reușit să facă și să întemeieze acest dascăl din Răchita. Iată câtă energie, cu rezultate reale, concrete, în istoria Sebeșului, se ascunde în sufletul cuiva despre care oricare dintre noi ar putea spune, văzându-l pe stradă, „a, un simplu învățător…”

citește și ...

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

Silviu Cărpinișianu

Un nume de sebeșean pe care nu îl veți găsi pe Wikipedia sau pe Reddit, dar care a contat, pentru Sebeș, într-un mod direct, activ, implicat, este Silviu Cărpinișianu (1897-1982), profesor de limba română și întâiul director al liceului pe care, azi, îl știm sub numele de Colegiul Național „Lucian

Vezi Articol

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Radu Stanca

„Când Dumnezeu a creat femeia, a scos din pieptul bărbătesc tocmai coasta care apăra inima.” Este unul dintre aforismele lui Radu Stanca (1920-1962), celebru, printre contemporanii săi, pentru spiritul viu și vorbele de duh. Născut la Sebeș, într-o casă din micul centru istoric, Radu Stanca provine dintr-o familie al cărei

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Pianu de Jos, tărâm săsesc

Nici nu vă porniți bine, din Sebeș, şi deja aveți ceva de fotografiat. Vă aflați în Pianu de Jos şi ar fi prima oprire pe care merită s-o faceți, în călătoria pe Valea Pianului. De fapt vă veți da seama din mers că urmează ceva mai aparte, fiindcă satul vă

Vezi Articol
Scroll to Top