Ioan Raica

Facebook
Twitter
LinkedIn

Ioan Raica

Poate vă întrebați de ce, pe fațada muzeului din Sebeș, stă scris de câțiva ani numele „Ioan Raica”. Vă spunem noi. Ioan Raica (1903-1990), născut în Răchita, sat lângă Sebeș, învățător și inspector școlar, intelectual pasionat de istorie și vizionar autentic, este cărturarul de numele căruia se leagă atât înfiriparea ideii de muzeu în Sebeș, cât și înființarea lui propriu-zisă, în 1951.

Că Ioan Raica este ctitorul de facto muzeului nu e ceva întâmplător. Este, probabil, în logica justă a lucrurilor ca cel care s-a străduit cel mai mult, care și-a dorit cel mai mult și care a jertfit din timpul și energia sa, mai mult decât toți ceilalți, să fie cel căruia să i se cuvină rolul de întemeietor. Astfel se face că, după o perioadă de convingere a decidenților locali ai Sebeșului și după elaborarea unui adevărat plan de bătaie, pentru ca proiectul de înființare a muzeului „să treacă” de comisiile de evaluare din acei ani, Ioan Raica obținea, de la Comitetul pentru Așezăminte Culturale din RPR, în 21 martie 1951, undă verde pentru visul său. Au urmat ani de muncă asiduă, de organizare a exponatelor, de amenajare a spațiilor, de gândire a întregii structuri. Ca instituție, muzeul există din 1951, iar până în 1953 a funcționat într-o veche clădire a CEC-ului, cu doar trei camere. Azi, acea clădire nu mai există, a fost demolată. Relocarea instituției, în monumentul istoric Casa Zápolya, avea loc în 1953 și abia după câțiva ani de pregătiri, în ziua de 7 noiembrie 1957, porțile muzeului se deschideau oficial. A funcționat, începând de atunci, sub denumiri succesive: Muzeul Raional Sebeş, Muzeul Mixt Sebeş, Muzeul Orăşenesc Sebeş și, acum, Muzeul Municipal „Ioan Raica”, onorând numele ctitorului său.

Despre muzeograful Ioan Raica merită să știți, totodată, că era un fervent cercetător al istoriei Sebeșului și al împrejurimilor. Pasiunea sa pentru tărâmurile natale l-a împins să înființeze revista „Școala Albei”, care a apărut între 1934-1946, dar și să publice articole în reviste de profil: Analele Apulum ale Muzeului Unirii din Alba Iulia, Sagetia ale muzeului din Deva și Acta Musei Napocensis ale muzeului din Cluj-Napoca), în ziarul „Unirea”, în volumul Meșteri și meșteșugari din sud-vestul Transilvaniei.

Profesional, Ioan Raica a fost doar învățător. Iată, însă, câte a reușit să facă și să întemeieze acest dascăl din Răchita. Iată câtă energie, cu rezultate reale, concrete, în istoria Sebeșului, se ascunde în sufletul cuiva despre care oricare dintre noi ar putea spune, văzându-l pe stradă, „a, un simplu învățător…

citește și ...

Franz Binder

În centrul Sebeșului, la nr. 32, pe artera cu clădiri istorice dintre biserica sașilor și Parcul Tineretului, veți zări o casă impozantă. E unică. Inconfundabilă. Basoreliefurile din piatră, care îi ornamentează fațada, vă vor face să vă întrebați ce înseamnă ele și cine a cerut să fie amplasate acolo. Vă

Vezi Articol

Viktor și Ida Cloos

Fotografiile de altădată. Imaginile vechi. Cărțile poștale pe care le țineau în mâini oameni de acum un secol. Oricât am fi de obosiți, de stresați, de lipsiți de chef, un lucru totuși se întâmplă, în clipa în care privim o poză veche. Ceva se activează în noi. Iar tot ce

Vezi Articol

Doina Lie

Între numele mari ale Sebeșului, care au reușit să pună acest mic oraș pe harta artistică a Europei, Doina Lie ocupă un loc important. Așa cum Lucian Blaga, în scrierile lui filosofic-conceptuale, a ridicat Sebeșul în lumi care ating profunzimi de necuprins, și așa cum micuțul Carl Filtsch ilustra, pe

Vezi Articol

Ridurile roșii: Râpa Roșie

Sebeșul, ca burg săsesc aflat în zonă de deal-munte, are multe de oferit. Ulițe medievale, monumente istorice, arhitectură săsească. Dincolo, însă, de granițele orașului, se află un spațiu natural care atrage toate privirile și care se vede încă de pe autostradă. Se numește Râpa Roșie și e un loc pe

Vezi Articol

În sus, pe Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș:

Vezi Articol

Felician Fărcașu

Folclorul, indiferent de vremurile care vin și de gusturile oamenilor care se schimbă constant, e un bun care nu se demodează. Nu se învechește. Nu se stinge. Iată de ce un nume ca Felician Fărcașu (1920-1977), culegător de folclor românesc, textier, solist vocal și compozitor de muzică populară, va fi

Vezi Articol

Dorin Pavel

E ușor să-ți închipui că un om este pasionat de pictură. Sau de pian. Sau dans. Sau fotografie. Tot ceea ce e vocațional pare să reflecte dăruire, pathos, foc. Și, totuși, există multă pasiune – ba chiar pasiune vulcanică, intempestivă – în domenii care multora li s-ar părea aride. Cum

Vezi Articol
Scroll to Top