
Valea Sebeșului
Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din Austria şi Elveţia. E o lume la fel de bogată, la fel de preţioasă, pentru care n-ai nevoie de mulți bani ca s-o vezi. Un cort, bocanci buni, ceva mâncare „din brişcă” şi un aparat foto să ai, şi gata.
Spunem asta pentru că, la întoarcere, veți avea cu ce fotografii să vă lăudați. Valea Sebeşului e un fel de spectacol în sine, pe care n-ai cum să-l ratezi odată ce te porneşti la drum. Îţi dă ghes, pur şi simplu, aşa încât, de la poale, adică de la Petreşti în sus, te pomenești dintr-o dată parcă înghiţit de peisaje pe care nici nu le bănuiai, până să intri în sat… Şi câte şi mai câte!
În sfârşit, de ce Valea Sebeşului? Nu-i largă destul harta judeţului Alba, n-ați avea ce vedea? Ba da, chiar din belşug. Dar Valea Sebeșului a rămas sălbatică, ca nici un alt tărâm cu munți, văi și lacuri din județ. Deși, mai degrabă decât sălbăticia, o remarcă relieful neastâmpărat, plin de contrapunct, ca să folosesc un termen muzical, dat fiind că vorbim de o lume imprevizibilă în care, să zicem, acum te poți afla într-o simplă poieniță, ca imediat apoi să te trezești, după colț, între versanți uriași, văi adânci și mari întinderi de apă. De fapt, din ce urci pe vale, relieful e tot mai impozant. Culmile paralele ale văii, orientate spre nord, își dezvăluie, treptat, stâncile și piscurile, brădate la poale de râul Sebeș. E un decor rupt parcă din ilustraţiile romanelor gotice şi merită să-l vezi, cel puţin pentru faptul că, acolo, românii din toate veacurile au găsit loc de refugiu și rezistență. Castrele romane de pe vârful lui Pătru, de exemplu, stau mărturie pentru trecutul încărcat al acestor meleaguri.
De aceea, am pregătit câteva articole, atât cât am putut scrie despre niște locuri ce refuză să încapă în cuvinte; abia dacă își găsesc locul în fotografii, și asta pentru că vorbim de Transalpina, Vârful Șureanu (2059 m), Vârful lui Pătru (2130 m), Iezerul Șureanu, Luncile Prigoanei, Lacul Oașa, Valea Frumoasei (da, a lui Sadoveanu…), Cetatea din Petrești, cetatea dacică de la Căpâlna, Mănăstirea Oașa și multe altele.
N-o mai lungim: dați o tură pe site şi vedeți cam ce înseamnă Valea Sebeşului, care e totuna cu Munţii Sebeşului sau Munţii Şureanu. Vino la verdeaţă, vino să-i întâlneşti pe râureni (locuitorii de jos), dar şi pe mărgineni (cei de sus), aşa că fă-ţi bagajul pentru șoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România. Ne vedem sus!
drepturi asupra conținutului: Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș
text & foto: Rareș Florian Tileagă







