Petrești. Cetatea cu iederă

Facebook
Twitter
LinkedIn

Cetatea Medievală din Petrești

La nici 10 minute de Sebeș, la ieșire din satul Petrești înspre Sebeșel, veți zări, pe dreapta, un monument special, atipic, parcă scos din context. E cetatea medievală din Petrești, loc în care parcă timpul s-a oprit în loc. E un spațiu unic, straniu, pe care-l veți recunoaște ușor datorită turnului masiv, acoperit cu iederă, care se înalță mai presus de toate acoperișurile de case din zonă.

 „Mister” este, deci, poate cel mai bun termen care i s-ar potrivi acestui loc pustiu, parcă neglijat de toată lumea. Nu și de sașii care, din când în când, se întorc în cetate ca să-și salute morții îngropați acolo, cetatea fiind, de fapt, cimitir evanghelic. Nu vă speriați, însă. Nu v= trimitem să vizitați cimitire. Cetatea nu a fost și nu este doar cimitir. A fost bazilică romanică, cetate cu rol militar și, ca orice altă fortificație săsească, spațiu de provizii pentru întreaga comunitate, în vreme de război.

Așadar Petrești, satul cu care încep primele dealuri ale Munților Șureanu, deține una dintre cele mai bizare cetăți din Ardeal. Sat săsesc (Petersdorf, în germană), cu origini în neolitic – zona e vestită în arheologie grație vestigiilor de ceramică pictată, identificată drept „cultura Petrești” – Petreștiul a fost atestat în 1309. Iar cetatea sa, clădită în secolele XIV și XV de către sașii colonizați în acest ținut, fusese, cum spuneam, bazilică împrejmuită cu ziduri, având în centru un donjon, adică un turn principal. Azi, se văd și zidurile, și turnul. Dar, din ele n-au rămas decât resturi, poate cam scarry și triste pentru turistul care așteaptă să vadă cetatea clasică cu creneluri și stegulețe. Pentru fotograf, însă, cetatea e un peisaj care n-are nevoie de cer senin, nori pufoși sau lumină de amurg, ca să devină fotografie: iederă peste tot, ruine diforme, orificii de tragere prin care iarba a crescut obraznic. De aici, și bizareria piesajului său. De altfel, în contrast cu simetria cetății, decorul de vegetație sălbatică creează, aici, un contrapunct de vitalitate foarte interesant. Greu să nu observi asta, foarte greu să nu-ți placă și imposibil să nu vrei să faci măcar o poză cu așa ceva.

Acces din Sebeș înspre cetatea din Petrești: ieșiți din Sebeș pe DN 67 C, adică pe șoseaua Transalpina, și intrați în satul Petrești (aflat la 4 km distanță). Cetatea se află la ieșire din sat, înspre Sebeșel, pe partea dreaptă a drumului, după ce treceți podul peste râul Sebeș. Accesul se face pe un drum neasfaltat, care se desprinde din șosea.


citește și ...

Muzeul orașului

Adică Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Sau, pe săsește, Königshaus, pentru faptul că a fost, cândva, casă regească a monarhului Zápolya. Aflat în colțul nord-estic al Pieței Primăriei, din inima Sebeșului, muzeul e inconfundabil încă de la distanță, când îl privești din stradă: galbenul viu, care îmbracă fațada în straie de

Vezi Articol

Căpâlna. Evadare dintre betoane

Bucăți de ziduri, vegetație haotică și poteci greu accesibile. Iată ce a mai rămas din vechile cetăți dacice de pe întinsul județului Alba, care cu greu mai pot fi identifica drept fortificații. Totuși, ele nu sunt mai puțin importante. Iar tocmai faptul că nu au mai rămas decât ruine ne

Vezi Articol

În sus, pe Valea Pianului

Unul din cele mai bune momente e când vezi cu ochiul liber… că-i vreme de ieșit afară. Dacă e soare, e suficient, oricât ar fi de frig sau cald. Tocmai de aceea, noi vă recomandăm, acum, o călătorie binecuvântată de soare într-una dintre cele mai frumoase zone de lângă Sebeș:

Vezi Articol

Sava Henția

N-ar fi exagerat să spunem că, pentru aproape fiecare domeniu, Sebeșul a dat lumii reprezentanți faimoși. Ca un tată pretențios, care vrea să-și vadă numele dus mai departe, prin copii, Sebeșul parcă s-a încăpățânat să ofere nume mari, astfel că, pentru poezie și filosofie, îl avem pe Lucian Blaga, la

Vezi Articol

Afteia. Tihnă așa cum trebuie

Istoria mănăstirii Afteia, ca a multor lăcașuri din România, e scrisă pe cărți vechi de rugăciune, pe icoane și pe clopot. În absența documentelor oficiale, doar poveștile bătrânilor din sat sau istorisirile călugărilor îi mai pot reface trecutul întrerupt, confuz și destul de șovăit. Drumul până la mănăstire este, într-un

Vezi Articol

Pitorescul suprem: Valea Sebeșului

Nici nu ştim cu ce să începem. Atâtea sunt de spus despre Valea Sebeşului și o cunoaștem atât de bine, încât ne vine să scriem poezii, nu articole. Aşa ne și trebuie, dacă an de an ne petrecem vara pe acolo, sub streaşina pădurii, uitând de toate ofertele luxoase din

Vezi Articol

Situl Frumoasa

Munții Șureanu (alături de Munții Cindrel și Lotru) se află în situl Natura 2000 Frumoasa, toate trei masivele aparținând grupei montane Parâng. Aflat în administrarea Consiliului Județean Alba, situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Munții Carpați, cu belșug de păduri virgine și cvasivirgine. Totodată, situl adăpostește

Vezi Articol
Scroll to Top