Pregătitul lânii

Facebook
Twitter
LinkedIn

 

Odată cu luna iunie, când căldura devine tot mai mare, oile se tund, lâna se spală, se usucă, după care se duce la dărăcit, la scărmănat, fiind astfel pregătită pentru tors. După ce se toarce, se vopseşte şi se foloseşte la ţesut. Cânepa cere, în prelucrarea ei, mai multe operaţiuni şi timp. De pildă, când planta ajunge la maturitate, urmează să fie smulsă, apoi se leagă în „mănuşi”, se lasă câteva zile la uscat, după care este dusă în vale la topit, unde stă şapte-opt zile. Se scoate, se bate bine de apă, se clăteşte, se aşează pe mal în „popi” ca să se scurgă de apă. Adusă acasă, se întinde pe lângă garduri, la soare, iar când este uscată, se „zghiciueşte” (adică se alege fuiorul de pe tulpină). Mai întâi se rup tulpinile cu ajutorul „rupătorii” şi se scutură bătându-se de un lemn. Se meliţează, se bate din nou şi operaţia se repetă până ce fuiorul rămâne curat. Fiecare fuior se răsuceşte în două, împachetându-se câte 28 de bucăţi la un loc, obţinându-se astfel o claie.

citește și ...

Mănăstirea din inima Sebeșului

Un călugăr în sandale, îmbrăcat din cap până-n picioare în rasă maro și cu glugă pe creștet s-ar putea să fie, uneori, singura ființă umană pe care o veți vedea în mănăstirea franciscană din Sebeș. Și, totuși, mănăstirea asta e unul dintre cele mai vizitate spații sacre din oraș. Pare

Vezi Articol

Perla verde: Iezerul Șureanu

În Maramureș, e biserica Săpânța-Peri. Pe Transfăgărăşan, e lacul Bâlea. La București, e Ateneul. Toată lumea a auzit de ele, sunt obligatorii în agenda fiecărui turist și sunt motivul pentru care zonele în care se află au devenit celebre în țara noastră, din punct de vedere turistic. Mergând pe această

Vezi Articol

Refugiu în munți: schitul Țețu

„N-ați nimerit prea bine. Îi post, acuma, iar rânduiala e altfel acuma față de restul timpului”, ne-a zis bătrânul părinte Sofronie, cu zâmbetul îngăduitor al omului care vrea, totuși, să te ajute. „Da’ ca să nu plecați supărați de la noi, hai că vă zic”. Și ne-a zis, oameni buni,

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Privit din profil, Sebeșul se înfățișează ca o întindere de acoperișuri la același nivel. Ca o mare de țiglă roșie, peste care domină un turn înalt, semeț. Ca de obicei, când e vorba de un fost burg săsesc, acel turn îi aparține bisericii evanghelice din inima orașului. Ar fi, însă,

Vezi Articol

Sebeșul turistic

Privit din profil, Sebeșul se înfățișează ca o întindere de acoperișuri la același nivel. Ca o mare de țiglă roșie, peste care domină un turn înalt, semeț. Ca de obicei, când e vorba de un fost burg săsesc, acel turn îi aparține bisericii evanghelice din inima orașului. Ar fi, însă,

Vezi Articol

Paradisuri albe: Șureanu

Iernile bune, la Șureanu, încep toamna și se sfârșesc vara. Ninsorile care cad în octombrie și care albesc munții, urmând să se topească prin mai, confirmă că, aici, există o Siberie în versiune românească. Ger, viscol impenetrabil, țurțuri-gigant și un cer cu stele ca-n cărțile de colorat – sunt manifestarea

Vezi Articol

Martinuzzi. Ruine de legendă

Un loc special al județului Alba – straniu prin ruinele lui, sumbru prin trecutul pe care îl are, fascinant prin faptul că e bântuit, zice-se, de năluci – se află în Vințu de Jos și este castelul Martinuzzi. Mai bine zis, rămăşiţele castelului Martinuzzi, remarcabil pentru faptul că e cel

Vezi Articol
Scroll to Top